Revista de Psihologie

Tomul 56,  Nr. 1–2,  2010
 
 

Rev. Psih., vol. 56, nr. 1-2, p. 1-178, Bucureşti, ianuarie - iunie 2010
View / Download Journal Contents - Volume  56 (1-2) 2010 in PDF format

  

SUMAR

STUDII SI CERCETARI

PUNCTE DE VEDERE

CRITICĂ ŞI BIBLIOGRAFIE

VIAŢA ŞTIINŢIFICĂ

  


  

REZUMATE

 

FUNCŢIA EXECUTIVĂ – CONCEPT ŞI MODELARE

ALEXANDRU D. IORDAN

REZUMAT. Funcţiile executive sunt în general identificate ca fiind procese cognitive de supervizare, care implică atât un înalt nivel de organizare, procesare complexă şi performanţă comportamentală. În prezent, există multe dezbateri cu privire la definirea şi evaluarea lor. Prezentul studiu de sinteză analizează principalele tendinţe în conceptualizarea şi modelarea funcţiei executive, pe următoarele coordonate: probleme terminologice, definire, perspectivă istorică, modele actuale, neuroanatomie, dezvoltare şi probleme de evaluare.


« Back



 

SINDROMUL BURNOUT CA FUNCŢIE A PERSONALITĂŢII ŞI CREATIVITĂŢII

 BEATRICE BALGIU

REZUMAT. Lucrarea de faţă şi-a propus investigarea sindromului burnout văzut în principal ca epuizare psihofizică, în cadrul unui grup de 105 studenţi din domeniul tehnic şi intercorelarea acestuia cu factorii intrapsihici precum factorii de personalitate din teoria Big Five, creativitatea şi motivaţia creativă. Rezultatele arată că pentru grupul analizat, agreabilitatea, tendinţa de rafinare intelectuală şi atitudinile creative deţin condiţia de stimulare a burnout-ului. În timp ce  extraversia, conştiinciozitatea în domeniul profesional şi controlul emoţional acţionează ca obstacole împotriva epuizării, depersonalizării şi gradelor înalte de burnout. Pe de altă parte, burnout-ul nu corelează cu potenţialul creativ dar afectează atitudinile creative.

Cuvinte cheie: sindrom burnout, studenţi, personalitate, Big Five.
Key words: burnout syndrome, students, personality, Big Five.


« Back



 

PROBLEMA COGNIŢIEI ÎN PSIHOLOGIE. IV

MARIA NEAGOE, CĂTĂLIN ANDREI NEAGOE

REZUMAT Studiul porneşte de la complexitatea şi totodată dificultatea studierii cogniţiei, implicit de la necesitatea ca, în psihologie, să se adopte o viziune enciclopedistă, o perspectivă psihologică largă, bazată pe sistematizări şi evaluări complexe, centrate pe contribuţii a diferite discipline ştiinţifice şi curente psihologice. În acest context, apare ca stringentă cerinţa de cunoaştere a paradigmelor şi metodologiei aferente, în baza cărora se realizează interpretări ale unor fenomene şi comportamente psihologice. Temă preferată, cu multiple aşteptări pentru elucidarea sistemului cognitiv uman, totodată extrem de dificilă – cercetarea tipurilor de relaţii posibile între structurile şi funcţiile creierului, pe de o parte, şi structurile şi funcţiile psihice, pe de alta – sugerează nevoia de cunoaştere a modului în care, în psihologie şi filozofie, au fost înţelese raporturile dintre spirit şi materie, spirit şi corp, spirit şi creier. Drept urmare, analiza noastră vizează două aspecte: (a) poziţiile filozofice tradiţionale, regăsite în noile dezbateri cu privire la tipurile de raporturi menţionate; (b) soluţii contemporane, în psihologie, la paradigma dualităţii spirit-corp (paralelismul psihofiziologic şi ipoteza izomorfismului de structură).

Cuvinte cheie: cogniţie, filosofia cogniţiei, neuropsihologie cognitivă, corp-spirit
Key words: cognition, cognitive philosophy, cognitive neuropsychology, body-spirit


« Back



 

 

APLICAŢII ALE  NOILOR TEHNOLOGII DE IMAGISTICĂ CORTICALĂ ÎN  DETECŢIA COMPORTAMENTULUI SIMULAT

MIHAI ANIŢEI, VIOREL PAŞCA

REZUMAT Bazele ştiinţifice ale detecţiei comportamentului simulat prin utilizarea tehnicii poligraf sunt contestate de o parte a comunităţii ştiinţifice, care invocă lipsa unor teorii consistente pentru susţinerea unei legături cauzale, clare, între procesele cognitive implicate în simulare şi indicatorii fiziologici periferici măsuraţi (parametrii respiratori, cardiovasculari, reacţia electrodermală). În acest context, neuroştiinţele sunt tot mai des invocate pentru abordarea nivelului cognitiv al comportamentului simulat, în încercarea de a înţelege substratul neurofiziologic al proceselor mentale subiacente acestuia. Articolul trece în revistă rezultatele unor cercetări care vizează utilizarea electroencefalografiei (EEG) şi imagisticii prin rezonanţă magnetică funcţională (fMRI) pentru stabilirea unor corelate neurofiziologice ale comportamentului simulat la nivel cortical. Sunt prezentate rezultatele unor cercetări din ultimii ani precum şi tehnici şi metode de abordare experimentală a comportamentului simulat cu ajutorul acestor tehnologii. Explorarea mecanismelor corticale ale procesării informaţiei a demonstrat că simularea nu este un concept monolitic şi există o varietate de subtipuri şi categorii în această sferă conceptuală care au proiecţii corticale diferite şi care presupun procesări diferite ale informaţiei. Concluziile articolului arată că operaţionalizarea acestor tehnologii trebuie sincronizată cu cercetarea fundamentală care vizează elaborarea unor teorii ştiinţifice solide asupra comportamentului simulat şi nu în ultimul rând cu analizarea consecinţelor etice, juridice şi politice.

 

« Back



 

 

 STAREA DE BINE SUBIECTIVĂ (SUBJECTIVE WELL - BEING) A PROFESORILOR DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

ELENA STĂNCULESCU

REZUMAT Scopul acestui studiu a fost explorarea stării subiective de bine a profesorilor din învăţământul preuniversitar, din perspectiva psihologiei pozitive. Instrumentul de cercetare a fost o baterie de teste constituită din opt scale, care au relevat bune proprietăţi psihometrice. Eşantionul a fost format din 168 de profesori (47% din gimnaziu şi 53% de la liceu), cu o medie de vârstă de 42, 49 ani. În prima ipoteză am presupus că starea subiectivă de bine este corelată cu: suportul social perceput, optimism, autoeficacitatea generală, autoeficacitatea profesorilor şi stima de sine. În cea de-a doua ipoteză am presupus că varianţa stării subiective de bine poate fi explicată de: autoeficacitate, stimă de sine, optimism şi suportul social perceput. Rezultatele au confirmat ipotezele. Starea subiectivă de bine ridicată este importantă, pentru că oamenii fericiţi şi satisfăcuţi tind să aibe şi alte caracteristici dezirabile, cum ar fi sănătatea mentală şi fizică.

 

« Back



 

STRESUL PSIHIC ÎN TUMORILE CRANIO-CEREBRALE

VIRGINIA ROTĂRESCU,  ALEXANDRU VLAD CIUREA

REZUMAT Există deja o bază ştiinţifică conform căreia apare o limită a eficienţei medicale în perioada profilactică dar şi în timpul tratamentului. Această eficienţă poate fi sporită tratând starea emoţională a pacientului odată cu starea lui medicală. Problema survine atunci când personalul medical ignoră felul în care reacţionează pacienţii din punct de vedere emoţional, chiar dacă ar trebui să se preocupe de starea noastră exclusiv fizică. Excepţionala diversitate a leziunilor cerebrale, precum şi gravitatea deosebită a tulburărilor motorii, senzoriale şi psihice pe care le antrenează, face ca demersul diagnostic să fie cât mai urgent şi precis astfel încât posibilitatea supravieţuirii pacientului cu sechele minore să crească. Este recunoscut efectul dispoziţiei sufleteşti pozitive asupra sistemelor reglatorii imun şi endocrin. Asemenea însuşiri: speranţa, optimismul, bucuria, vigoarea, rezistenţa, tăria au fost asociate în mod curent cu răspunsul la boală, fenomenul suportului psiho-social declanşând un mecanism de îmbunătăţire a dispoziţiei pozitive sau  într-o serie de modele de răspuns, încadrate în ceea ce se numeşte „stare de bine”.

 

« Back



 

 

STRESUL OCUPAŢIONAL ÎN CONDIŢIILE ACTUALEI CRIZE ECONOMICE: DATE COMPARATIVE DIN DOUĂ ORGANIZAŢII

HORIA D. PITARIU, CLAUDIA RUS

REZUMAT În actualele condiţii economice, stresul ocupaţional ia amploare ca urmare a restructurărilor şi disponibilizărilor care au loc la nivelul organizaţiilor româneşti. Studiul de faţă examinează influenţa stresorilor ocupaţionali asupra reacţiilor la stres, reprezentate de intenţia de a părăsi organizaţia, comportamentul cetăţenesc, comportamentul contraproductiv, emoţiile pozitive şi negative ale angajaţilor din domeniul cosmetic şi bancar. Datele au indicat faptul că funcţionarii bancari (N=100) trăiesc un nivel mai mare al stresului ocupaţional în comparaţie cu angajaţii din industria cosmetică (N=92). Rezultatele obţinute sugerează necesitatea implementării unor măsuri de prevenţie şi intervenţie asupra stresului ocupaţional, mai ales în cazul angajaţilor din domeniul bancar.

 

« Back



 

 

SELF-TALK-UL, O ABILITATE MENTALĂ

IOANA LEPĂDATU

REZUMAT Scopul prezentului studiu a fost de a  determina dacă subiecţii au folosit această abilitate uzitată pe plan mondial - self-talk-ul (vorbirea cu sine) în legătură cu execuţiile lor şi dacă da, de a examina folosirea celor „4 W” (Where ? unde? /; When ? când? /; What ? ce? /; Why ? de ce?)   ai self-talk-ului de către Subiecţi.  Principala intervenţie experimentală constă în exerciţiile direcţionate ale self-talk-ului sau self – speaking –ului (vorbirea cu sine) în timpul executării exerciţiului.  Am putut identifica utilizarea de către Subiecţi a întrebărilor „unde?”, „când?”, „ce?” şi „de ce?” confirmarea ipotezei „introducerea self-talk - ului în timpul execuţiei exerciţiului îmbunătăţeşte execuţia gimnastei”, efectul self-talk-ul în timpul execuţiei fiind unul pozitiv, având o valoare de progres în optimizarea execuţiilor de gimnastică ritmică.

 

« Back



 

 

PERCEPŢIA VALORILOR CULTURII ORGANIZAŢIONALE SUB IMPACTUL CRIZEI ECONOMICE ÎN DEPARTAMENTUL CREDITE DINTR-O UNITATE BANCARA

MIHAELA CHRAIF

REZUMAT Comunicarea şi consensul în echipă din timpul programului de lucru ridică nivelul performanţelor în sarcina de efectuat. Mai mult decât atât, acei angajaţi care participă la programe de training cu grupul de lucru tind să respecte cu stricteţe regulamentele organizaţiei, dar şi să satisfacă clienţii pe piaţa creditelor.  Cercetarea de faţă studiază diferenţele semnificative statistic între percepţiile angajaţilor din departamentul credite, organizaţie bancară făţă de situaţia reală şi situaţia imaginară a organizaţei. Metoda: participanţii au fost 53 de persoane, membrii ai departamentului de credite, cu vârsta cuprinsă între 25 şi 53 ani (m=32,7, A.S.= 6,21), bărbaţi şi femei, mediul rural şi urban.
Instrumente: OCAIinstrument ce investighează cultura organizaţională.
Rezultate: prelucrând datele obţinute din completarea chestionarelor, a reieşit diferenţă semnificativă statistic, membrii organizaţiei dorind să fie implicaţi mai mult în programe de training dar să fie şi posibilă promovarea ierarhică.
Concluzii: implementarea de valori, norme, strategii de personal şi managementul resurselor umane sub forma de sesiuni de training organizate de două ori pe săptămână.

« Back



 

 

INSTANŢA PSIHOLOGICĂ DE COMUNICARE

ŞTEFAN VLĂDUŢESCU

REZUMAT Studiul se înscrie în efortul contemporan de delimitare şi consolidare conceptuală a Comunicologiei, denumire dată de J. A. DeVito, 1982, Ştiinţei comunicării. Comunicarea constituie forma fundamentală de interacţiune. Orice comunicare este gerată funcţional de un organ decident care fixează statutul procesului de comunicare, programe de desfăşurare a acestuia, procedurile comunicaţionale de conducere, producere, organizare, planificare şi control al comunicării. Acest aparat decizional se numeşte instanţă de comunicare şi este rezultanta generică a interacţiunii dintre actanţii comunicaţionali legaţi mutual de un prealabil contract de comunicare. 

 

 « Back



 

 

SCHOOL CLIMATE

DELIA ELENA MATEIAŞ

REZUMAT Prima parte a acestui articol reliefează principalele trăsături ale climatului şcolar. Potrivit cercetărilor recente, mediul fizic, şcolar, sistemul relaţional în şcoală, ordinea specifică, aşteptările cu privire la comportamentul profesorului şi rezultatele elevilor sunt factori esenţiali ai climatului educativ. Importanţa adaptării stilului de conducere la context este prezentată în ultima parte a articolului. 


 « Back



  

O ABORDARE ECLECTICA IN PSIHOTERAPIA TULBURARII ANXIOASE

ANDRA BOLOHAN

REZUMAT Prezentul articol îşi propune o abordare a tulburărilor anxioase, pornind de la o delimitare conceptuală şi o definire a anxietăţii, cu evidenţierea formelor clinice ale tulburării anxioase, în special a tulburării de panică cu agorafobie. Cele două studii de caz prezintă problematica atacului de panică, fiind structurate într-un demers psihoterapeutic, într-o abordare eclectică, cu accent pe psihoterapia cognitiv- comportamentală.

 

« Back



 

PSIHOLOGIA  BRANDING-ULUI, O ŞTIINŢĂ DE GRANIŢĂ ÎN PLIN AVÂNT

UNGUREANU GABRIEL

REZUMAT România, parte a UE, va performa economic în viitorul apropiat cu aportul conceptual al psihologiei de branding, ce operaţionalizează distincţia între mulţimea de produse, servicii şi imagini, prin raportare la particularităţile percepţiei umane relative la dinamica economiei de macro şi microsistem. Efectele directe ale conceptului psihologiei de branding în România ar viza bunăstarea considerabilă a condiţiilor de viaţă economică în perspectiva dezvoltării durabile; din alt punct de vedere, studiul psihologiei de branding ar ajuta la stabilizarea conceptuală şi decizională în sectorul investiţiilor haotic iniţiate de stat şi destul de neclar administrate actual, aducându-le la nivelul normelor de standard impuse de UE, odată cu creşterea preocupării statului şi a sectorului non-guvernamental faţă de bunăstarea cetăţenilor în ce priveşte sectorul calităţii.

 

« Back



 

 

  

Comunicare interpersonală. Perspective teoretice şi strategii practice, Bucureşti, Editura Printech, 2009, 184 p.

Georgeta Preda

 

« Back



 

 

 Un demi-siècle de psychosociologie – Héritage et perspectives. Colloque CIRFIP, 4, 5 et 6 Juin, 2009, Paris

Adrian Neculau

 

« Back