You are here: Home Revista de Psihologie Numere publicate

 

REVISTA DE PSIHOLOGIE

(Journal of Psychology) 

Vol. 57,  Nr. 1,   2011

 Rev. Psih., vol. 57, nr. 1, p. 01–117, Bucureşti, ianuarie - martie 2011

View / Download the complete journal - Volume 57 (01) 2011 in PDF  format

 

 

 

SUMAR / Contents


STUDII ŞI CERCETĂRI  / Studies and researches

ISTORIA PSIHOLOGIEI

CRITICĂ ŞI BIBLIOGRAFIE

VIAŢA ŞTIINŢIFICĂ

 

 

 

 

REZUMATE / Abstracts

 


EMOTIONAL INTELLIGENCE OF PATIENTS WITH BRONCHIAL ASTHMA AND A GROUP PSYCHOTHERAPY PLAN IN 7 STEPS*

ANDREEA-CORINA ROPOTEANU (ZANFIR)

REZUMAT Este binecunoscut faptul că emoţiile puternice, fie pozitive, fie negative, ca şi vulnerabilitatea faţă de stres reprezintă adesea factori importanţi în declanşarea, menţinerea şi accentuarea simptomatologiei astmului bronşic. Pe un lot de 99 de pacienţi diagnosticaţi cu astm bronşic alergic persistent, moderat şi sever de mai bine de 2 ani am aplicat un test de inteligenţă emoţională, testul de personalitate NEO PI R pus la dispoziţie de D&D Consultants şi am elaborat un formular de analiză psihosocială a astmului prin intermediul căruia am evaluat frecvenţa simptomelor fizice, intensitatea stărilor afective negative apărute în timpul sau ulterior crizei şi nivelul calităţii vieţii pacienţilor. În prima ipoteză am presupus că dacă nivelul inteligenţei emoţionale creşte, acest fapt va avea o influenţă pozitivă semnificativă asupra gestionării stărilor afective negative apărute în timpul sau ulterior crizei şi asupra calităţii vieţii pacienţilor. Aceasta s-a infirmat, corelaţiile dintre variabilele menţionate fiind nesemnificative. În cea de-a doua ipoteză, am presupus că există corelaţii semnificative pozitive între coeficientul de inteligenţă emoţională şi factorii extraversie, agreabilitate, deschidere, conştiinciozitate şi o corelaţie semnificativă negativă între coeficientul de inteligenţă emoţională şi factorul nevrozism. Această ipoteză s-a confirmat în totalitate.

Keywords: asthma, emotional intelligence, psychotherapy, emotions, anxiety

Cuvinte-cheie: astm, inteligenţă emoţională, psihoterapie, emoţii, anxietate.

↑ Inapoi la Cuprins

STRUCTURA REPREZENTĂRII SOCIALE A PUTERII LA ADOLESCENŢI

DANIELA MARINESCU

Abstract The phenomenon of power is present in the life of the teenager at least as much as in the other ages; the holders might be parents/family, teachers/school, friends (the company), information, idols, etc. Towards these, the teenager reacts either by attitudes of acceptance and compliance or by outrage and indignation. That is why it is interesting to study power from the teenager's perspective,
considering the permanent conflict between this character and whoever might exert it on him. On the one hand, this study intends to identify the structure of the social representation of power in teenagers
by using the free association method and setting any possible differentiation by biological gender and their prevalent conduct, identified thanks to a self-characterising questionnaire. On the other hand, the
study has in view to examine the results of the comparative analysis with the results from earlier studies carried out on the same social item, but applied to other categories of age.

Cuvinte-cheie: putere, adolescenţi, structura reprezentării sociale.

Keywords: power, teenagers, the structure of the social representation.

↑ Inapoi la Cuprins

IMPLICAŢIA LOCULUI CONTROLULUI ÎN STRUCTURA PERSONALITĂŢII. STUDIU PE FUNCŢIONARI PUBLICI

BEATRICE ADRIANA BALGIU

Abstract This study examines the relevance of locus of control within the administrative officers group’s personality from central administration. After the application of certain psychological questionnaires based on the specific of administrative activity, it can be observed that the respective group emphasizes its features through: ambivalence in the belief of behavioral control, middle creative motivation, low vocational implication, introversion and emotional stability, etc. On this background, locus of control hasn’t a special meaning in the personality of the administrative officers; it influences the inovative intelligence and creative motivation through its component, cognitive interests.

Cuvinte-cheie: locul controlului, personalitate, departament administrativ.

Keywords: locus of control, personality, administrative field.

↑ Inapoi la Cuprins

 STRESUL ŞI DIMENSIUNILE DE PERSONALITATE

 GABRIELA FLORENŢA POPESCU, IOANA OMER

Abstract This research is going to evaluate some of personality dimensions which can influence the level and manifestations of stress; we study empathy, extraversion and neuroticism in a group with many professional categories and peoples from both genders. The objectives of this research were referring to the existence of some correlations between empathy, extraversion, neuroticism and stress.

Cuvinte-cheie: stres, empatie, extraversie, introversie, neuroticism.

Keywords: stress, empathy, extraversion, introversion, neuroticism.

↑ Inapoi la Cuprins

 PROFILUL FAMILIEI CU UN PĂRINTE CU SNC AFECTAT ACUT. I. FUNDAMENTARE TEORETICĂ

VIRGINIA ROTĂRESCU

Abstract The study aims theoretically the special needs of families with a spinal cord/traumatic brain injured parent through the identification of the post-traumatic changes in the family system. The practical objective describes the pilot degree of functioning of the precocious prevention on psychopathology as a long term effect for the children in these families. Unlike the normal families, the injured patient families express the suffering of a troubled system. The children in these families have a psychiatric risk through a grown tendency towards internalization/externalization and total problems. The effects of the stressing event can decrease through psychological counseling, the coping strategies become more efficient and the family’s functionality and health get better.

Cuvinte-cheie: traumatism al sistemului nervos central, funcţionarea familiei, copii, sănătate pe termen lung, prevenţie precoce.

Keywords: CNS injury, family functioning, children, long term health, precocious prevention.

↑ Inapoi la Cuprins

MODELE PARENTALE RELEVATE ÎN TABLOURI FAMILIALE – ABORDARE NOMOTETICĂ

SIMONA MARIA GLĂVEANU

Abstract The psychological study of the modern family is concerned about both the effects of the parent-child interactions upon the development of the child and the ways of optimizing these interactions through training programs meant to lead to the achievement of “parental proficiency”. This study is intended to contribute to the above-mentioned domain by updating and reorganizing the existing knowledge in accordance with the integrative-interactionist approach. In order to further clarify the complex image of the contemporary family, the study introduces the concept of “parental models” and describes seven of these parental types: six of them portrait dysfunctional situations (the authoritarian, indulgent, protective, inconstant, neglectful and aggressive parents) while the seventh (the proficient parent) reveals the optimal situation and is meant to represent a factorial model of parental proficiency. Also, the study analyses the main features that determine the efficiency of the parent-child relation, grouping them in the categories of socio-cultural, socioeconomical, psycho-individual and psycho-inter-individual features.

Cuvinte-cheie: interacţiunea părinţi-copii, modele parentale, competenţă parentală, factori determinanţi, dezvoltarea copilului.

Keywords: parent-child interaction, parental model, parental proficiency, development factors,
child development.

↑ Inapoi la Cuprins

Reprezentanţi ai teoriei bioconstituţionale a personalităţii

FLORICA DUMITRESCU

Abstract The article aims at underlining three major moments in the history of the theories about temperament and personality, represented by Hippocrates and Galen, Khretschmer and Sheldon. Hippocrates and Galen dominated Antiquity and the Middle Ages, correlating temperament with corporal humours, natural elements and the astrological planets. Starting from the major psychiatric entities, circular mania and schizophrenia, E. Kretschmer establishes three somatic types: leptosom, athletic and picnic with their correspondents in temperament,  cyclothymia and schizothymia. V.H. Sheldon associates the somatic element with the temperament, each of them having three specific components.

Cuvinte-cheie: temperament, tip somatic, componentă.

Keywords: temperament, somatic type, component.

↑ Inapoi la Cuprins

EUGENIA ENĂCHESCU: Repere psihologice în cunoaşterea şi descoperirea elevului, Bucureşti, Editura Aramis, 2008, 224 p.

(Gabriel Ungureanu)

↑ Inapoi la Cuprins

Conferinţa internaţională „Psihologia şi realităţile lumii contemporane” la Universitatea din Bucureşti, 18–21 noiembrie 2010

Mihai Aniţei, Mihaela Chraif

↑ Inapoi la Cuprins

 

Revista de Psihologie

(Journal of Psychology)

Vol 56,  Nr. 3-4,  2010

Rev. Psih., vol. 56, nr. 3-4, p. 185–365, Bucureşti, iulie - decembrie 2010

View / Download Journal Contents - Volume  56 (3-4) 2010 in PDF format


SUMAR / Contents


 

STUDII SI CERCETARI

 

CONTRIBUŢII METODOLOGICE

 

ISTORIA PSIHOLOGIEI

 

CRITICĂ ŞI BIBLIOGRAFIE

 

IN MEMORIAM

 

INDEX ALFABETIC, 2010

Index 1; Index 2; Index 3 (363 - 365)

 

 


REZUMATE / Abstracts


 

CONTRAINTE, ÉDUCATION, TRANSFORMATION DES «MENTALITÉS». QUELQUES APPORTS DE LA THÉORIE DES REPRÉSENTATIONS SOCIALES À L’ÉTUDE DE L’EFFICACITÉ DES LOI

ANDREEA ERNST-VINTILĂ∗

Résumé. Cet article propose au lecteur quelques apports de la théorie des représentations sociales à l’étude de l’efficacité des lois, qui lui permettront, en même temps, de réfléchir au changement des mentalités dans la société contemporaine française. L’auteur suggère une approche analytique qui s’intéresse à l’évolution des représentations sociales en interdépendance de la loi, de la norme et de la pratique sociale.

Cuvinte-cheie: teoria reprezentărilor sociale, drept, mentalităţi şi schimbare socială.

Mots-clés: théorie des représentations sociales, droit, mentalités et changement social.

Text integral in format PDF

«Inapoi la Cuprins

 

 

IMAGERY AND EMOTION COMPONENTS OF EVENT DESCRIPTIONS ABOUT SELF AND VARIOUS OTHERS

NICHOLAS A. KUIPER, JENNIFER KUINDERSMA∗

Abstract. Imagery and emotion have been identified as two of the main component systems of autobiographical events. It is not yet known, however, whether a primary focus on either the self or others may have an impact on these components. To investigate this issue, half of the participants in this study provide a real and made-up event description about themselves, and half provide descriptions about a well-known other. In addition, all participants generated a made-up event description about an unfamiliar other. In accord with predictions generated from a multiple-system model, real events received higher visual detail, imaginability, and positive emotion ratings than made-up events. This pattern was also evident for a novel measure of imagery, in which real events were rated as being much more dynamic than made-up events. However, contrary to theoretical positions which  postulate a special enhanced role for self-referent  information processing, the selfdescriptive events were not rated as being easier to imagine and did not have more positive emotions or visual detail, than descriptive events about well-known others. This pattern suggests that efficient cognitive schemata may be involved in the processing of information about both the self and wellknown others. In contrast, descriptions of an unfamiliar other received lower imagery and emotionality ratings, suggesting that less well-differentiated cognitive structures are involved in component processing for these individuals.

Cuvinte-cheie: imagerie (imagistică), emoţie, sine-altul, real-inventat.

Key words: imagery, emotion, self-other, real made-up.

Text integral in format PDF

«Inapoi la Cuprins

 

 

OUTCOMES OF AN INTEGRATED JOURNALING AND MINDFULNESS PROGRAM ON A US UNIVERSITY CAMPUS

IRINA KHRAMTSOVA, PATRICIA GLASCOCK∗

Abstract. The goal of the present study was to implement and investigate a positive psychology program based on journaling and mindfulness on a US campus. As a result of this program, there was a statistically significant increase in mindfulness among the participants. Qualitative analysis of verbal responses revealed that all participants perceived the sessions as beneficial for relaxation, peace of mind, and increase in positive thoughts and emotions. Thus, journaling and mindfulness techniques can be successfully incorporated into college life to increase psychological well-being of  student population, reduce stress, and improve overall college atmosphere.

Cuvinte-cheie: jurnalizare, atenţie/grijă, stare psihologică de bine, sporirea gândurilor şi emoţiilor pozitive.

Key words: journaling, mindfulness, psychological well-being, enhancing positive thoughts and feelings.

Text integral in format PDF

«Inapoi la Cuprins

 

 

POSITIVE AND NEGATIVE SELF-WORTH BELIEFS AND EVALUATIVE STANDARDS

CATHERINE LEITE, NICHOLAS A. KUIPER∗

Abstract. This study examined several different types of self-worth beliefs and evaluations as predictors of depression and self-esteem. Based upon a self-schema model of emotion, some of these beliefs and evaluations had a traditional negative focus (e.g., “I am failing at work”), whereas others focused specifically on positive aspects of self-worth (e.g., “I am able to give, as well as receive, in relationships”). Findings indicated that positive self-worth evaluations were one of the main predictors of greater self-esteem and less depression, thus indicating a need for further exploration of the role of positive evaluative components of the self-schema on psychological well-being. Our findings also revealed that self-worth beliefs and evaluative standards pertaining to independence and a sense of mastery over one’s environment were generally better predictors of well-being than those pertaining to relationships with others. This pattern was particularly evident for self-esteem, and supports the distinction made in the self-schema model between self-worth based upon individualism versus relatedness themes. Finally, we compared the relative predictive utility of the self-schema model with a self-worth contingency model advanced by Crocker. Here, the beliefs and evaluations specified in the self-schema model were significant predictors of well-being, above and beyond the specific content domains specified in the self-worth contingency model.

Cuvinte-cheie: evaluările valorii de sine, depresie, stimă de sine.

Key words: self-worth evaluations, depression, self-esteem.

Text integral in format PDF

«Inapoi la Cuprins

 

 

THE COGNITIVE ORIENTATION OF AGGRESSIVE BEHAVIOR IN SCHOOL CHILDREN

ALIZA CARMEL, SHULAMITH KREITLER∗

Abstract. The purpose was to construct and test a tool for assessing the motivation for aggression in elementary school children. The cognitive orientation questionnaire of aggression in children (COAC) was developed in the framework of the cognitive orientation theory (Kreitler, 2004) which describes how cognitive contents and processes shape motivations and behaviors. The CO-AC is a forced-choice self-report tool. In study 1 it was tested in a sample of 186 children of both genders in the 4th to 7th grade. Aggressiveness was assessed by teachers’ ratings and peers sociometric nominations. In study 2 a short version of the CO-AC was tested in a sample of 44 children of both genders in the 4th to 7th grade in the Scouts’ youth movement. The measures of aggression were the guides’ ratings, direct observations of physical aggression incidents and sociometric nominations. The CO-AC has satisfactory reliability and validity. It differentiated significantly between aggressive and non-aggressive children in terms of mean scores and discriminant analysis. The studies showed that motivation for aggression is a matrix of varied beliefs referring to five major factors of self focus, toughness, action orientation, immediacy and cautious distrust of others.

Cuvinte-cheie: motivaţie, agresivitate, elevi, orientare cognitivă.

Key words: motivation, aggression, school children, cognitive orientation.

Text integral in format PDF

«Inapoi la Cuprins

 

 

 

A MODEL OF DRIVING TESTS BATTERY VALIDATION

MARKUS SOMMER, GERNOT SCHUHFRIED∗, MIHAI ANIŢEI, MIHAELA CHRAIF∗∗

Abstract. Designing a driving test battery is the most secure way to predict the driver behavior before obtaining driver license. The objective is to design a psychological test battery to predict the driving behavior of the potential drivers. The participants were 106 persons, both male and female, age between 18 and 45 years old (M=34.4, 4; S.D. =1.32), different levels of education. The validity criterion has been selected according the driving tasks during driving on the road. Thus, the value of the test reveals the fact that the model has a strong predictive value for the chosen criteria.

Cuvinte-cheie: criteriu, predictori, test tahicoscopic, test de determinare.

Key words: criteria, predictors, tachitoscopic test, determination test.

Text integral in format PDF

«Inapoi la Cuprins

 

THE ROLE OF DECISION SCIENCES IN TACKLING COMPLEX ORGANISATIONAL ISSUES

ŞTEFAN C. LIŢĂ*

Abstract. Starting from the point that many organisational issues can be observed through the decisionmaking lens, the present paper attempts to prove that Decision Sciences provide a broad conceptual, methodological and practical approach useful in tackling both tactical and strategic organisational dilemmas. The paper has three main objectives: (1) to provide a conceptual delimitation regarding decision sciences and strategic management, (2) to investigate the role played by some specific key terms in understanding the meaning of these two concepts, and (3) to discuss how decision sciences could enrich the field of strategy. The paper ends with the conclusion that decision-making expertise represents a fundament to the development and optimisation of any institution and the understanding and use of decision sciences truly has the potential to improve organisational performance.

Cuvinte-cheie: ştiinţe decizionale, management strategic, performanţă organizaţională.

Key words: decision sciences, strategic management, organisational performance.

Text integral in format PDF

«Inapoi la Cuprins

 

 

ENHANCING THE DEVELOPMENT OF DISPOSITIONS IN PRE-SERVICE TEACHER PREPARATION PROGRAMS

EVONN WELTON, SHERNAVAZ VAKIL∗

Abstract. As inclusive practices have become more widespread, it is necessary for all educators to have knowledge and skills in the area of special education so that the needs of all students were met in the classrooms. Therefore many universities across the United States added a course about disabilities/ special education into their curriculum requirements for all education students. Currently, the University of Akron requires all teacher preparation candidates to complete an introductory course in special education to better prepare them to meet the needs of individuals with disabilities in the classroom. This article presents a unique approach by including an individual with autism to present to the class his experiences in school. The first hand interactions with this presenter has proven to be among the most effective methods for establishing positive dispositions while dispelling many of the stereotypes, which the university students may have regarding this population.

Cuvinte-cheie: programe de formare iniţială a cadrelor didactice, cerinţe educative speciale, atitudine pozitivă.

Key words: pre-service teacher preparation, special education, positive dispositions.

Text integral in format PDF

«Inapoi la Cuprins

 

 

THE SELF IN SOCIAL PSYCHOLOGY: TOWARDS NEW PERSPECTIVES

VLAD-PETRE GLĂVEANU∗

Abstract. Interrogations about the self are as ancient as humankind and the “who am I?” question seems to have travelled across historical times only to be posed more acutely than ever in our postmodern age. This essay will start by reviewing definitions of the self as well as the main problems psychologists are confronted with when theorizing the self. I will argue, in supporting the vision of the self as being a social structure, that both tendencies to “individualize” and “discursify” fail to acknowledge the intersubjective nature of the self and its genesis within me–other relations. This particular approach will be further developed by connecting the self to the social context of representations, attributions and culture. In the end, the notion of “synergetic self” will be introduced and developed with an emphasis on its dynamic, transformative, emergent and creative dimensions. I will explain how this new standpoint manages to overcome old dichotomies in the psychology of selfhood and to offer a truly social and contextual account of the self.

Cuvinte-cheie: self, abordarea individualistă, abordare discursivă, intersubiectivitate, cultură, reprezentări, atribuiri, sinergie.

Key words: self, individualistic approach, discursive approach, intersubjectivity, culture, representations, attributions, synergy.

Text integral in format PDF

«Inapoi la Cuprins

 

PROBLEMA COGNIŢIEI ÎN PSIHOLOGIE. V

MARIA NEAGOE*, CĂTĂLIN ANDREI NEAGOE**

Abstract. The main idea of this study is that representation forms a central concept in cognitive psychology, sciences and neuroscience, being an inherent link to these objects’ concern. Therefore, the theorization and the understanding of this concept from this point of view is an imperative. The work here constitutes a step to a thorough analysis of representation and covers the following aspects: the arguments that form the basis of representation in psychology, cognitive sciences and neuroscience; the large spectrum of the major defining perspectives and ways of approaching
representation; its current-usage conceptualization in philosophy, traditional psychology, developmental psychology, and other psychological fields of study.

Cuvinte-cheie: cogniţie, psihologie cognitivă, reprezentare, reprezentare simbolică.

Key words: cognition, cognitive psychology, representation, symbolic representation.

Text integral in format PDF

«Inapoi la Cuprins

 

 

THE BRAVE NEW WORLD OF ELECTRONICS AND THE WELL-BEING OF OUR CHILDREN

BOZHIDAR DIMITROV∗

Abstract. This study is a review over the results of the researches made on the effects of the new electronic technologies on children. The behavioral problems developed by the children whose mothers were using regularly mobile phones during their pregnancy were: 25% more risk from emotional problems; 35% more risk from difficult relationships with peers and chances to become hyperactive; 50% more proneness to problems with conduct. The children who use frequently the mobile phones develop problems as headache, fatigue, difficulties in concentration, vertigo/dizziness, attention disorders, nervousness, changes in the sleep architecture etc. Not just the use of new gadgets create problems, but also social networking websites as Facebook, Twitter etc. are said to shorten attention span, encourage instant gratification and make young people more self-centered. Starting from these researches from around the world, it is very necessary that also Balkan countries to make studies on the impact of new communication technologies.

Cuvinte-cheie: telefoane mobile, noi tehnologii de comunicaţie, ADHD, reţele de socializare.

Key words: mobile phones, new communication technologies, ADHD, social networking.

Text integral in format PDF

«Inapoi la Cuprins

 

CONSTRUCŢIA IDENTITĂŢII PROFESIONALE A STUDENŢILOR MUZICIENI

CAMELIA POPA, GEORGETA PREDA∗

Résumé. Cette recherche longitudinale a l’objectif de surprendre la structuration des traits de personnalité du musicien roumain, pendant sa formation universitaire. À la fin des études, on examinera l’impact des actions formatives-éducatives sur le répertoire des traits de personnalité, en utilisant le même questionnaire el le même groupe des étudiants. La finalité pratique de cette recherche peut être l’optimisation de formation universitaire, en soutenant les formateurs d’apprendre.

Cuvinte-cheie: personalitate, identitate profesională, educaţie.

Mots-clés: personnalité, identité professionnelle, éducation.

Text integral in format PDF

«Inapoi la Cuprins

 

OPEROTROPISMUL – NECESITATE OPŢIONALĂ ÎN PSIHOTERAPIE (DESTINANALIZĂ ŞI DESTINTERAPIE – STUDIU DE CAZ)

VIRGINIA ROTĂRESCU∗

Abstract. This work attempts to approach theoretical and practical concept of Leopold Szondi about the genesys and the assessement of psychological life disorders. Destiny psychology supplies a method of education and therapy conceived as a tool of assistence. It is based on the pathology of unconscious analyses aiming at the individual’s humanization. The case study is an example of L. Szondi’s methodology by the moment the destiny-therapy ends by the professional choice. The recovery comes when the subject is aware of the existential possibilities and appropriate choice.

Cuvinte-cheie: psihologia destinului, destinterapie, operotropism.

Key words: fate psychology, fate terapy, professional choice.

Text integral in format PDF

«Inapoi la Cuprins

 

 

MODEL DE INTERVENŢIE COGNITIV-COMPORTAMENTALĂ ÎN TULBURAREA OBSESIV-COMPULSIVĂ. DERMATILOMANIA

IULIANA OPREA∗

Abstract. Dermatillomania is an obsessive-compulsive spectrum disorder consisting of body focused repetitive behavior. Patients compulsively pick their own skin as a stress release and a coping mechanism for anxiety. There is not many research or information on dermatillomania so it can be very difficult for a patient to find specific treatment or support. A structured CBT protocol can provide both patients and professionals a set of usefull methods and techniques for a better understanding and treatment approach.

Cuvinte-cheie: obsesiv-compulsiv, dermatilomanie, terapie cognitiv-comportamentală.

Key words: obsessive-compulsive, dermatillomania, CBT.

Text integral in format PDF

«Inapoi la Cuprins

 

 

CONCEPŢIA DESPRE PERSONALITATEA UMANĂ ÎN PSIHOLOGIA ROMÂNEASCĂ – PERIOADA INTERBELICĂ

FLORICA DUMITRESCU∗

Abstract. The purpose of the article is to highlight the way the Romanian psychology approached the human personality concept between the two world wars. The concept of human personality, although not used as such, has the idea of individuality, of human being, as its equivalent. It used to be in relation with the Ego. Its components are basically the temperament and the character. The contribution of the academic staff is consistent, yet distinct. Its consistency is the consequence of the superior theoretical standard in accordance with the most recent research in the field at that time. While at the University in Bucharest, C. Rădulescu-Motru assigned a philosophical value to personality and inclination inside “the system of the energetic personalism” and of the “theory of the elites”, the Department in Cluj was represented by D. Todoranu who achieved a unitary conception about temperament in accordance with a corresponding diagnostic methodology and also by N. Margineanu whose research culminated in a synthetic and encyclopedic academic approach to human person.

Cuvinte-cheie: personalitate, temperament, caracter.

Key words: personality, temperament, character.

Text integral in format PDF

«Inapoi la cuprins

 

 

MĂSURA ÎN ŞTIINŢĂ ŞI ÎN ISTORIA PSIHOLOGIEI

GRIGORE NICOLA∗, ADRIAN PRISĂCARU∗∗

Abstract. The measurement is a central dimension of evolution and progress in culture-cuvilization fusion. Psychology, a scientific field with “long past and short history” has adopted traditional methodology of “direct” and “mediated” measurement, approching today, without inhibition, evaluation of human performances and potentialities.

Cuvinte-cheie: măsură, măsurare, civilizaţie şi cultură, fizic şi psihic, performanţă şi potenţial.

Key words: measure, measurement, civilization and culture, physics and psychic scales, performance and potential

Text integral in format PDF

«Inapoi la Cuprins

 

  

Revista de Psihologie

Tomul 56,  Nr. 1–2,  2010
 
 
Rev. Psih., vol. 56, nr. 1-2, p. 1-178, Bucureşti, ianuarie - iunie 2010
View / Download Journal Contents - Volume  56 (1-2) 2010 in PDF format

  

SUMAR

STUDII SI CERCETARI

PUNCTE DE VEDERE

CRITICĂ ŞI BIBLIOGRAFIE

VIAŢA ŞTIINŢIFICĂ

  

  

REZUMATE

 

FUNCŢIA EXECUTIVĂ – CONCEPT ŞI MODELARE

ALEXANDRU D. IORDAN

REZUMAT. Funcţiile executive sunt în general identificate ca fiind procese cognitive de supervizare, care implică atât un înalt nivel de organizare, procesare complexă şi performanţă comportamentală. În prezent, există multe dezbateri cu privire la definirea şi evaluarea lor. Prezentul studiu de sinteză analizează principalele tendinţe în conceptualizarea şi modelarea funcţiei executive, pe următoarele coordonate: probleme terminologice, definire, perspectivă istorică, modele actuale, neuroanatomie, dezvoltare şi probleme de evaluare.


« Back


 

SINDROMUL BURNOUT CA FUNCŢIE A PERSONALITĂŢII ŞI CREATIVITĂŢII

 BEATRICE BALGIU

REZUMAT. Lucrarea de faţă şi-a propus investigarea sindromului burnout văzut în principal ca epuizare psihofizică, în cadrul unui grup de 105 studenţi din domeniul tehnic şi intercorelarea acestuia cu factorii intrapsihici precum factorii de personalitate din teoria Big Five, creativitatea şi motivaţia creativă. Rezultatele arată că pentru grupul analizat, agreabilitatea, tendinţa de rafinare intelectuală şi atitudinile creative deţin condiţia de stimulare a burnout-ului. În timp ce  extraversia, conştiinciozitatea în domeniul profesional şi controlul emoţional acţionează ca obstacole împotriva epuizării, depersonalizării şi gradelor înalte de burnout. Pe de altă parte, burnout-ul nu corelează cu potenţialul creativ dar afectează atitudinile creative.

Cuvinte cheie: sindrom burnout, studenţi, personalitate, Big Five.
Key words: burnout syndrome, students, personality, Big Five.


« Back


 

PROBLEMA COGNIŢIEI ÎN PSIHOLOGIE. IV

MARIA NEAGOE, CĂTĂLIN ANDREI NEAGOE

REZUMAT Studiul porneşte de la complexitatea şi totodată dificultatea studierii cogniţiei, implicit de la necesitatea ca, în psihologie, să se adopte o viziune enciclopedistă, o perspectivă psihologică largă, bazată pe sistematizări şi evaluări complexe, centrate pe contribuţii a diferite discipline ştiinţifice şi curente psihologice. În acest context, apare ca stringentă cerinţa de cunoaştere a paradigmelor şi metodologiei aferente, în baza cărora se realizează interpretări ale unor fenomene şi comportamente psihologice. Temă preferată, cu multiple aşteptări pentru elucidarea sistemului cognitiv uman, totodată extrem de dificilă – cercetarea tipurilor de relaţii posibile între structurile şi funcţiile creierului, pe de o parte, şi structurile şi funcţiile psihice, pe de alta – sugerează nevoia de cunoaştere a modului în care, în psihologie şi filozofie, au fost înţelese raporturile dintre spirit şi materie, spirit şi corp, spirit şi creier. Drept urmare, analiza noastră vizează două aspecte: (a) poziţiile filozofice tradiţionale, regăsite în noile dezbateri cu privire la tipurile de raporturi menţionate; (b) soluţii contemporane, în psihologie, la paradigma dualităţii spirit-corp (paralelismul psihofiziologic şi ipoteza izomorfismului de structură).

Cuvinte cheie: cogniţie, filosofia cogniţiei, neuropsihologie cognitivă, corp-spirit
Key words: cognition, cognitive philosophy, cognitive neuropsychology, body-spirit


« Back


 

 

APLICAŢII ALE  NOILOR TEHNOLOGII DE IMAGISTICĂ CORTICALĂ ÎN  DETECŢIA COMPORTAMENTULUI SIMULAT

MIHAI ANIŢEI, VIOREL PAŞCA

REZUMAT Bazele ştiinţifice ale detecţiei comportamentului simulat prin utilizarea tehnicii poligraf sunt contestate de o parte a comunităţii ştiinţifice, care invocă lipsa unor teorii consistente pentru susţinerea unei legături cauzale, clare, între procesele cognitive implicate în simulare şi indicatorii fiziologici periferici măsuraţi (parametrii respiratori, cardiovasculari, reacţia electrodermală). În acest context, neuroştiinţele sunt tot mai des invocate pentru abordarea nivelului cognitiv al comportamentului simulat, în încercarea de a înţelege substratul neurofiziologic al proceselor mentale subiacente acestuia. Articolul trece în revistă rezultatele unor cercetări care vizează utilizarea electroencefalografiei (EEG) şi imagisticii prin rezonanţă magnetică funcţională (fMRI) pentru stabilirea unor corelate neurofiziologice ale comportamentului simulat la nivel cortical. Sunt prezentate rezultatele unor cercetări din ultimii ani precum şi tehnici şi metode de abordare experimentală a comportamentului simulat cu ajutorul acestor tehnologii. Explorarea mecanismelor corticale ale procesării informaţiei a demonstrat că simularea nu este un concept monolitic şi există o varietate de subtipuri şi categorii în această sferă conceptuală care au proiecţii corticale diferite şi care presupun procesări diferite ale informaţiei. Concluziile articolului arată că operaţionalizarea acestor tehnologii trebuie sincronizată cu cercetarea fundamentală care vizează elaborarea unor teorii ştiinţifice solide asupra comportamentului simulat şi nu în ultimul rând cu analizarea consecinţelor etice, juridice şi politice.

 

« Back


 

 

 STAREA DE BINE SUBIECTIVĂ (SUBJECTIVE WELL - BEING) A PROFESORILOR DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

ELENA STĂNCULESCU

REZUMAT Scopul acestui studiu a fost explorarea stării subiective de bine a profesorilor din învăţământul preuniversitar, din perspectiva psihologiei pozitive. Instrumentul de cercetare a fost o baterie de teste constituită din opt scale, care au relevat bune proprietăţi psihometrice. Eşantionul a fost format din 168 de profesori (47% din gimnaziu şi 53% de la liceu), cu o medie de vârstă de 42, 49 ani. În prima ipoteză am presupus că starea subiectivă de bine este corelată cu: suportul social perceput, optimism, autoeficacitatea generală, autoeficacitatea profesorilor şi stima de sine. În cea de-a doua ipoteză am presupus că varianţa stării subiective de bine poate fi explicată de: autoeficacitate, stimă de sine, optimism şi suportul social perceput. Rezultatele au confirmat ipotezele. Starea subiectivă de bine ridicată este importantă, pentru că oamenii fericiţi şi satisfăcuţi tind să aibe şi alte caracteristici dezirabile, cum ar fi sănătatea mentală şi fizică.

 

« Back


 

STRESUL PSIHIC ÎN TUMORILE CRANIO-CEREBRALE

VIRGINIA ROTĂRESCU,  ALEXANDRU VLAD CIUREA

REZUMAT Există deja o bază ştiinţifică conform căreia apare o limită a eficienţei medicale în perioada profilactică dar şi în timpul tratamentului. Această eficienţă poate fi sporită tratând starea emoţională a pacientului odată cu starea lui medicală. Problema survine atunci când personalul medical ignoră felul în care reacţionează pacienţii din punct de vedere emoţional, chiar dacă ar trebui să se preocupe de starea noastră exclusiv fizică. Excepţionala diversitate a leziunilor cerebrale, precum şi gravitatea deosebită a tulburărilor motorii, senzoriale şi psihice pe care le antrenează, face ca demersul diagnostic să fie cât mai urgent şi precis astfel încât posibilitatea supravieţuirii pacientului cu sechele minore să crească. Este recunoscut efectul dispoziţiei sufleteşti pozitive asupra sistemelor reglatorii imun şi endocrin. Asemenea însuşiri: speranţa, optimismul, bucuria, vigoarea, rezistenţa, tăria au fost asociate în mod curent cu răspunsul la boală, fenomenul suportului psiho-social declanşând un mecanism de îmbunătăţire a dispoziţiei pozitive sau  într-o serie de modele de răspuns, încadrate în ceea ce se numeşte „stare de bine”.

 

« Back


 

 

STRESUL OCUPAŢIONAL ÎN CONDIŢIILE ACTUALEI CRIZE ECONOMICE: DATE COMPARATIVE DIN DOUĂ ORGANIZAŢII

HORIA D. PITARIU, CLAUDIA RUS

REZUMAT În actualele condiţii economice, stresul ocupaţional ia amploare ca urmare a restructurărilor şi disponibilizărilor care au loc la nivelul organizaţiilor româneşti. Studiul de faţă examinează influenţa stresorilor ocupaţionali asupra reacţiilor la stres, reprezentate de intenţia de a părăsi organizaţia, comportamentul cetăţenesc, comportamentul contraproductiv, emoţiile pozitive şi negative ale angajaţilor din domeniul cosmetic şi bancar. Datele au indicat faptul că funcţionarii bancari (N=100) trăiesc un nivel mai mare al stresului ocupaţional în comparaţie cu angajaţii din industria cosmetică (N=92). Rezultatele obţinute sugerează necesitatea implementării unor măsuri de prevenţie şi intervenţie asupra stresului ocupaţional, mai ales în cazul angajaţilor din domeniul bancar.

 

« Back


 

 

SELF-TALK-UL, O ABILITATE MENTALĂ

IOANA LEPĂDATU

REZUMAT Scopul prezentului studiu a fost de a  determina dacă subiecţii au folosit această abilitate uzitată pe plan mondial - self-talk-ul (vorbirea cu sine) în legătură cu execuţiile lor şi dacă da, de a examina folosirea celor „4 W” (Where ? unde? /; When ? când? /; What ? ce? /; Why ? de ce?)   ai self-talk-ului de către Subiecţi.  Principala intervenţie experimentală constă în exerciţiile direcţionate ale self-talk-ului sau self – speaking –ului (vorbirea cu sine) în timpul executării exerciţiului.  Am putut identifica utilizarea de către Subiecţi a întrebărilor „unde?”, „când?”, „ce?” şi „de ce?” confirmarea ipotezei „introducerea self-talk - ului în timpul execuţiei exerciţiului îmbunătăţeşte execuţia gimnastei”, efectul self-talk-ul în timpul execuţiei fiind unul pozitiv, având o valoare de progres în optimizarea execuţiilor de gimnastică ritmică.

 

« Back


 

 

PERCEPŢIA VALORILOR CULTURII ORGANIZAŢIONALE SUB IMPACTUL CRIZEI ECONOMICE ÎN DEPARTAMENTUL CREDITE DINTR-O UNITATE BANCARA

MIHAELA CHRAIF

REZUMAT Comunicarea şi consensul în echipă din timpul programului de lucru ridică nivelul performanţelor în sarcina de efectuat. Mai mult decât atât, acei angajaţi care participă la programe de training cu grupul de lucru tind să respecte cu stricteţe regulamentele organizaţiei, dar şi să satisfacă clienţii pe piaţa creditelor.  Cercetarea de faţă studiază diferenţele semnificative statistic între percepţiile angajaţilor din departamentul credite, organizaţie bancară făţă de situaţia reală şi situaţia imaginară a organizaţei. Metoda: participanţii au fost 53 de persoane, membrii ai departamentului de credite, cu vârsta cuprinsă între 25 şi 53 ani (m=32,7, A.S.= 6,21), bărbaţi şi femei, mediul rural şi urban.
Instrumente: OCAIinstrument ce investighează cultura organizaţională.
Rezultate: prelucrând datele obţinute din completarea chestionarelor, a reieşit diferenţă semnificativă statistic, membrii organizaţiei dorind să fie implicaţi mai mult în programe de training dar să fie şi posibilă promovarea ierarhică.
Concluzii: implementarea de valori, norme, strategii de personal şi managementul resurselor umane sub forma de sesiuni de training organizate de două ori pe săptămână.

« Back


 

 

INSTANŢA PSIHOLOGICĂ DE COMUNICARE

ŞTEFAN VLĂDUŢESCU

REZUMAT Studiul se înscrie în efortul contemporan de delimitare şi consolidare conceptuală a Comunicologiei, denumire dată de J. A. DeVito, 1982, Ştiinţei comunicării. Comunicarea constituie forma fundamentală de interacţiune. Orice comunicare este gerată funcţional de un organ decident care fixează statutul procesului de comunicare, programe de desfăşurare a acestuia, procedurile comunicaţionale de conducere, producere, organizare, planificare şi control al comunicării. Acest aparat decizional se numeşte instanţă de comunicare şi este rezultanta generică a interacţiunii dintre actanţii comunicaţionali legaţi mutual de un prealabil contract de comunicare. 

 

 « Back


 

 

SCHOOL CLIMATE

DELIA ELENA MATEIAŞ

REZUMAT Prima parte a acestui articol reliefează principalele trăsături ale climatului şcolar. Potrivit cercetărilor recente, mediul fizic, şcolar, sistemul relaţional în şcoală, ordinea specifică, aşteptările cu privire la comportamentul profesorului şi rezultatele elevilor sunt factori esenţiali ai climatului educativ. Importanţa adaptării stilului de conducere la context este prezentată în ultima parte a articolului. 


 « Back


  

O ABORDARE ECLECTICA IN PSIHOTERAPIA TULBURARII ANXIOASE

ANDRA BOLOHAN

REZUMAT Prezentul articol îşi propune o abordare a tulburărilor anxioase, pornind de la o delimitare conceptuală şi o definire a anxietăţii, cu evidenţierea formelor clinice ale tulburării anxioase, în special a tulburării de panică cu agorafobie. Cele două studii de caz prezintă problematica atacului de panică, fiind structurate într-un demers psihoterapeutic, într-o abordare eclectică, cu accent pe psihoterapia cognitiv- comportamentală.

 

« Back


 

PSIHOLOGIA  BRANDING-ULUI, O ŞTIINŢĂ DE GRANIŢĂ ÎN PLIN AVÂNT

UNGUREANU GABRIEL

REZUMAT România, parte a UE, va performa economic în viitorul apropiat cu aportul conceptual al psihologiei de branding, ce operaţionalizează distincţia între mulţimea de produse, servicii şi imagini, prin raportare la particularităţile percepţiei umane relative la dinamica economiei de macro şi microsistem. Efectele directe ale conceptului psihologiei de branding în România ar viza bunăstarea considerabilă a condiţiilor de viaţă economică în perspectiva dezvoltării durabile; din alt punct de vedere, studiul psihologiei de branding ar ajuta la stabilizarea conceptuală şi decizională în sectorul investiţiilor haotic iniţiate de stat şi destul de neclar administrate actual, aducându-le la nivelul normelor de standard impuse de UE, odată cu creşterea preocupării statului şi a sectorului non-guvernamental faţă de bunăstarea cetăţenilor în ce priveşte sectorul calităţii.

 

« Back


 

 

  

Comunicare interpersonală. Perspective teoretice şi strategii practice, Bucureşti, Editura Printech, 2009, 184 p.

Georgeta Preda

 

« Back


 

 

 Un demi-siècle de psychosociologie – Héritage et perspectives. Colloque CIRFIP, 4, 5 et 6 Juin, 2009, Paris

Adrian Neculau

 

« Back


Revista de Psihologie

(Journal of Psychology)

Tomul 55,  Nr. 3–4, 2009

 Rev. Psih., vol. 55, nr. 3-4, p. 181–344, Bucureşti, iulie - decembrie 2009

View / Download the complete journal - Volume 55 (3-4) 2009 in PDF  format

 

 

SUMAR / Contents


 

STUDII  SI  CERCETARI

PUNCTE DE VEDERE

OPINII

CRITICA SI BIBLIOGRAFIE

  • GRIGORE NICOLA, BOGDAN DANCIU (coord.), Tratat de psihoecologie, Bucuresti, Editura Academiei, 2008, 341p. (Doina-Stefana Saucan)  (p. 335-338)
  • CORNELIU SOFRONIE, ROXANA ZUBCOV, Psihologia ordinii. Psihologia cuantica. Metoda configuratiilor. Psihodiagnostic, Bucuresti, Editura Perfect, 2008, 690p. (Mihai Golu) (p. 339-340 )
  • CORNELIA RADA, ILEANA PREJBEANU, Comportamentul sexual uman – coordonate antropologice si psihomedicale, Craiova, Editura Medicala Universitara Craiova, 2008, 166p. (Georgeta Preda) (p. 341-342)

VIATA STIINTIFICA

  • Colegiul Psihologilor din România. A II-a Conventie Nationala a Psihologilor din România (Ioana Stoica – Consilier PR)  (p. 343-344)

↑SUS·

 

 

REZUMATE / Abstracts

 


COMUNICAREA NONVERBALĂ ŞI FORMAREA PRIMEI IMPRESII

MIHAI ANIŢEI, BOGDANA-RALUCA HUMĂ

REZUMAT      Acest studiu îşi propune să evidenţieze o serie de factori care influenţează formarea primei impresii. Experimentul a fost realizat pe 106 subiecţi. Prima impresie a fost înregistrată prin intermediul unui diferenţiator semantic construit în acest scop şi alcătuit din patru dimensiuni: sociabilitate, moralitate, putere şi activitate. Ne-am aşteptat ca focalizarea atenţiei observatorilor pe diferite elemente nonverbale, precum şi manipularea sunetului să conducă la formarea unor impresii distincte despre aceeaşi persoană. Studiul nostru se înscrie în cadrul teoriei informaţiei diferenţiale (Rebecca M. Warner şi D. B. Sugarman, 1986), pe care rezultatele obţinute o susţin.

 

↑SUS·

 

PROBLEMA COGNIŢIEI ÎN PSIHOLOGIE. III

MARIA NEAGOE, CĂTĂLIN ANDREI NEAGOE

REZUMAT Studiul porneşte de la dezbaterea mai largă a raportului creier-cogniţie, varianta actuală din psihologia cognitivă a vechii şi totodată permanentei controverse filosofice privind raportul materie-spirit. Aşezând în centrul preocupărilor noastre tema cogniţiei am urmărit două obiective. Cel dintâi vizează identificarea modului în care orientări şi achiziţii din cadrul unei discipline ştiinţifice, interesată deopotrivă de creier şi psihic – neuropsihologia – şi-a pus amprenta asupra unor paradigme şi metode, modele funcţionale, curente şi cercetări de reflecţie, menite să descifreze structura şi funcţiile sistemului cognitiv. Concret ne-am referit la: teoria localizărilor cerebrale – localizaţionism, echipotenţialism, teoria acţiunii de masă – doctrina evoluţionistă. Am arătat că în psihologie, în psihologia cognitivă în particular, fiecare dintre aceste orientări a stimulat şi susţinut variate moduri explicative ale inteligenţei naturale. Ele sunt de tip asociaţionist, developmentalist, neoasociaţionist, modular. Cel de-al doilea obiectiv al investigaţiei noastre, strâns legat de primul se referă în mod expres la analiza raporturilor dintre structurile ţi funcţiile neurologice pe de o parte, şi structurile şi funcţiile cogniţiei pe de alta. O analiză mai amplă a acestor ultime aspecte o vom face într-un studiu imediat următor.

 

↑SUS·

 

STEREOTIPURILE DE GEN DIN PERSPECTIVA COGNIŢIEI SOCIALE

ELENA STĂNCULESCU

REZUMAT În acest  articol au fost luate în discuţie studii care au resuscitat interesul specialiştilor pentru stereotipurile de gen. A fost analizată o topică interesantă, referitoare la o nouă categorie socială, care include trăsături contrastereotipice – femeia de afaceri. Au fost prezentate puncte de vedere teoretice şi studii empirice referitoare la acurateţea stereotipurilor de gen, precum şi alte aspecte ale stereotipizării din perspectiva psihologiei sociale cognitive. S-a concluzionat că stereotipurile de gen s-au transformat şi datorită creşterii accesului femeilor în poziţii cu un statut socio – professional ridicat, în ciuda faptului că prejudecăţile continuă să influenţeze relaţiile de gen.


↑SUS·

 

UN MODEL DE EVALUARE PROFESIONALĂ

Mihai Ioan Micle

REZUMAT      În articolul prezent este prezentat demersul experimental realizat în cadrul Tezei de Doctorat „Motivaţie şi performanţă – Elaborarea unui sistem de evaluare profesională”. Lucrarea îşi propune să fundamenteze ştiinţific elaborarea/validarea unui sistem/model de evaluare a performanţelor profesionale.

 

↑SUS·

 

ORIENTAREA PROFESIONALĂ A TINERILOR. COMPETENŢE PSIHOLOGICE ŞI PERFORMANŢĂ ÎN CARIERĂ

CAMELIA POPA, DELIA STRATILESCU

REZUMAT Pentru a putea aborda obiectul acestui studiu, am fixat succint reperele teoretice pe care le- am utilizat în cercetare. Psihologii au încercat să definească şi să exploreze premisele reuşitei profesionale a tinerilor într-o lume a muncii aflată în plină schimbare, care necesită cunoştinţe complexe şi un „echipament” de competenţe psihologice care favorizează, în acelaşi timp, adaptarea la locul de muncă şi performanţa.

 

↑SUS·

 

LA DÉLINQUANCE JUVENILE COMME PHÉNOMÈNE SOCIAL INDESIRABLE. AU-DELÀ DE LA REALITÉ STATISTIQUE

DOINA ŞTEFANA SĂUCAN, AURORA LIICEANU, MIHAI IOAN MICLE GABRIEL OANCEA

REZUM A T Studiul are ca obiectiv abordarea holistică a criminalităţii prin care delincventul minor este analizat în relaţia cu mediul în care el trăieşte şi se dezvoltă. Au fost investigaţi 100 minori şi tineri delincvenţi ţinându-se cont de personalitatea lor şi de tipul de infracţiune săvârşită, fie în grup, fie individual. Datele obţinute au conturat un profil criminogen, în care a fi membru al unui grup, numărul de infracţiuni şi motivaţia pentru comiterea infracţiunii sunt importante, contribuind la înţelegerea structurării unei cariere criminale şi a statutului de recidivist. De asemenea, a fost investigată şi familia delincventului juvenil, identificându-se şi analizându-se o serie de variabile, printre care climatul şi atitudinea părinţilor faţă de infracţiunea comisă sunt semnificative.

 

↑SUS·

 

DEPENDENTĂ SAU AUTONOMĂ? FEMEIA ŞI VIOLENŢA DOMESTICĂ. O ABORDARE INTERCULTURALĂ

VALENTINA RUJOIU

REZUMAT Violenţa domestică este un fenomen întâlnit în aproape orice cultură fiind fundamentată pe conceptul inegalităţii de gen. De cele mai multe ori, este acceptată, tolerată sau sancţionată în funcţie de specificul valorilor tradiţionale ale societăţii în care se manifestă. Acest articol prezintă o trecere în revistă a consecinţelor pe care le implică violenţa împotriva femeii (în special cea sexuală) în tări precum Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Chile, China, Taiwan, India.


↑SUS·

 

VALIDAREA CONVERGENTĂ A SCALELOR CU ANCORE COMPORTAMENTALE

HORIA D. PITARIU, MIHAELA POPA CHRAIF

REZUMAT Aprecierea performanţelor profesionale este o practică răspândită ca o consecinţă firească a faptului că orice organizaţie, indiferent de dimensiunile ei urmăreşte realizarea unui profit, ori acest deziderat este posibil nu numai la nivelul procesului tehnologic, ci preponderent datorită forţei de muncă. Abordarea metodelor de evaluare a comportamentului prin ancore comportamentale, precum şi observarea comportamentului sunt de necesitate majoră în determinarea comportamentelor specifice organizaţiilor. De asemenea se evidenţiază necesitatea folosirii metodei multi trăsături multi metodă în validarea convergentă şi discriminantă.


↑SUS·

 

FACTORI PSIHOLOGICI DE PROGRES ÎN ÎNVĂŢARE LA COPIII CU PROBLEME DE SĂNĂTATE

ALEXANDRU D. IORDAN

REZUMAT Eşecul des întâlnit în plan academic al copiilor cu probleme de sănătate reclamă investigarea mecanismelor cognitive subiacente procesului de învăţare. Studiul de faţă este structurat în două părţi principale. Prima parte abordează problematica învăţării şi a progreselor academice, concentrându-se asupra definirii, dimensiunilor, conţinutului şi abordărilor contemporane ale învăţării. A doua parte tratează memoria de lucru ca factor responsabil pentru progresul învăţării la copiii cu deficit de atenţie şi hiperactivitate.

 

↑SUS·

 

PSIHOLOGIA CA DISCIPLINĂ DE LEGATURĂ

VIRGINIA ROTĂRESCU

REZUMAT Existenţa influenţei biunivoce psyche-soma solicită dubla relaţie, medicală şi psihologică; consecinţele unei comunicări deficitare include noncomplianţa la tratament precum şi litigiile de malpractice. Lucrarea oferă justificările care impun cu necesitate abordarea psihosomatică a fiecărui pacient, acesta reacţionând masiv în plan psihologic. Delimitarea sferei de competenţă a diferitelor specialităţi este doar în avantajul pacientului, care va fi investigat şi tratat în funcţie de problematica particularizată („nu există boli ci bolnavi”), impunându-se, astfel, integrarea psihologului în echipa terapeutică.

 

↑SUS·

 

MINCIUNA, CA OPERAŢIE DE COMUNICARE PERSUASIVĂ

ŞTEFAN VLĂDUŢESCU

REZUMAT Articolul abordează minciuna ca una dintre cele patru operaţii fundamentale ale persuasiunii (alături de ficţiune, seducţie şi mit). Instaurarea şi funcţionarea minciunii se bazează pe o funciară propensiune de a inventa şi de a imagina. Minciuna satisface o nevoie de a crea un potenţial de împlinire pentru ceea ce uneori realitatea nu permite. Două sunt condiţiile de existenţă ale minciunii: substituibilitatea şi intenţionalitatea. Tipologic, se constată, minciuna prezintă patru forme: simularea, disimularea, mistificarea şi înşelarea.

 

↑SUS·

 

NECESITATEA VALIDĂRII ŞTIINŢIFICE A TIPOLOGIILOR

CRISTIAN BURLACU

REZUMAT Lucrarea de faţă este o trecere succintă în revistă a principalelor momente ale tipologiilor, cu aspectele lor pozitive şi, totodată, cu limitele pe care le au, având la bază opiniile specialiştilor în domeniu. Sunt actualizate informaţiile referitoare la cercetările care se desfăşoară în prezent în domeniul tulburărilor de personalitate desfăşurate sub egida ORGANIZAŢIEI MONDIALE A SĂNĂTĂŢII, România având o contribuţie şi ea în acest sens. Este lăsată deschisă pista unor cercetări viitoare, eventual aplicative. Se doreşte o abordare prin paradigme multiple, în vederea asigurării unei viziuni ample, unitare, asupra acestei teme de interes.

 

↑SUS·

 

O EDUCAŢIE PSIHOLOGICĂ ACTIVĂ

PAVEL PEREŞ

În septembrie 2008 a avut loc la Bucureşti a V-a Conferinţă Naţională de Sănătate Mintală a Copilului şi Adolescentului, manifestare de prestigiu în domeniu, care s-a impus în ultimii ani atât prin diversitatea problemelor investigate, cât şi prin dialogul ştiinţific-revelator în sistemul patologic, cu participare autohtonă şi internaţională. Tema a fost: „Educaţia timpurie şi rolul ei în prevenţia tulburărilor psihice la copil şi adolescent” şi a purtat girul „Asociaţiei Române de Psihiatrie a Copilului şi Adolescentului şi Profesii Asociate”; la reuşita actului ştiinţific respectiv au concurat: Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” – Bucureşti, Catedra de Psihiatrie şi Psihologie a copilului şi adolescentului, Spitalul clinic de Psihiatrie „Prof Dr. Alexandru Obregia” – Bucureşti, „Liga Română pentru Sănătate Mintală”, Universitatea de Medicină şi Farmacie „luliu Haţieganu” – Cluj Napoca.

 

↑SUS·