REVISTA DE PSIHOLOGIE

INVESTIGAŢII PRELIMINARE ÎN STUDIUL EVOLUŢIEI ŞI DEZVOLTĂRII PERSONALITĂŢII

FLORICA DUMITRESCU

REZUMAT Scopul acestui articol este conturarea unui demers experimental privind stabilirea temperamentului şi corelarea lui cu performanţele şcolare. Stabilirea temperamentului s-a făcut din trei perspective: metoda aprecierii obiective, cea a autoaprecierii – ambele în funcţie de tablourile temperamentale – şi cea cu ajutorul Chestionarului de personalitate al lui Eysenck. Ipoteza unei corelaţii între temperamente şi performanţe se confirmă, în sensul că temperamentele sangvinic şi flegmatic relevă performanţe şcolare asemănătoare şi mai mari decât celelalte două, coleric şi melancolic.

Cuvinte-cheie: temperament, personalitate, performanţă şcolară.

Abstract This article aims at outlining an experiment regarding the temperament and its correlation with school achievement. The determination of temperament has been accomplished through three perspectives: the method of objective appreciation (Zapan, 1984), that of self appreciation – both depending on the temperamental picture – and the method carried out through Eysenck's Personality Questionnaire. The initial hypothesis of a correlation between temperament and performance is confirmed in the sense that both sanguine and phlegmatic temperaments reveal higher school achievement than the other two temperaments, choleric and melancholic.

Keywords: temperament, personality, school achievement.

PERSISTENŢA MECANISMELOR ARHAICE DE APĂRARE ÎN TULBURĂRILE DE PERSONALITATE

SIMONA TRIFU, CRISTINA DELCUESCU

REZUMAT Lucrarea este o cercetare de psihologie clinică, în aria tulburărilor de personalitate, cu implicaţie în psihiatrie (subiecţii sunt internaţi pentru decompensări de coloratură anxioasă, depresivă sau interpretativă). Ipoteza a fost aceea a unui Eu fragil, jalonat de mecanisme de apărare imature şi funcţionare arhaică. Lotul de pacienţi a fost supus unei baterii complexe de teste psihologice (chestionarul de personalitate CAQ, inventarul DSQ, testul Szondi), iar rezultatele obţinute conturează profile diferenţiate, explicate dintr-o perspectivă psihodinamică modernă. Concluziile demonstrează că depistarea precoce a unui astfel de profil atipic ajută semnificativ – în psihologia clinică – la prevenţia decompensărilor de intensitate clinic-psihiatrică.
Cuvinte-cheie: Eu fragil, mecanisme de apărare imature, funcţionare arhaică, decompensări de coloratură anxioasă, depresivă sau interpretativă.

Abstract This is a research paper in the field of Clinical Psychology, regarding personality disorders and having implications for psychiatry (the subjects are being hospitalized for decompensation with notes of anxiety, depression or interpretive phenomena). The hypothesis was one of a fragile Ego, marked by immature defence mechanisms and archaic functioning. The group of patients underwent a complex battery of psychological tests (The CAQ Personality Inventory, DSQ Inventory, Szondy Test) and the results show diverse profiles, explained from a modern psychodynamic perspective. The conclusions show that an early recognition of such an atypical profile aids significantly – in clinical psychology – in preventing decompensation of clinical psychiatric intensity.

Keywords: fragile Self, immature defence mechanism, archaic functionality, anxious instability, depresive and interpretative instability.

REZISTENŢA LA STRES – RESURSĂ A COMPETENŢEI PARENTALE

SIMONA MARIA GLĂVEANU

Abstract Our study intended to analyze the relation between coping styles and parental proficiency and to evaluate the effect of the "Stress Management" training module on the development of the corresponding dimension of parental proficiency. Certain questionnaires for identifying the level of parental proficiency (CCP – Glăveanu, 2009) and the coping style (COPE – Carver et al., 1989) were applied to 298 parents. Based on the criteria of "medium and low parental proficiency" and "emotional coping style", 127 of them were selected to participate in the experiment and to attend the training module. The analysis of the parental proficiency level (carried out six months after the completion of the training module) revealed statistically significant differences between the control group (M = 56,27; SD = 20,65) and the experimental one (M = 74,19; SD = 31,21) (t = 2,34; df = 68; sig.< 0,001), but also between the scores of the experimental group before attending the training module (M = 56,43; SD = 21,68) and after (M = 74,19; SD = 34,53) (t = 4,58; df = 33; sig.< 0,001), thus bringing a higher level of accuracy to the training evaluation and validation.

Keywords: stress, stress resistance, parental proficiency, stress management, training.

REZUMAT Cercetarea noastră îşi propune să investigheze relaţia dintre stilul de coping şi competenţa parentală şi să evalueze efectul pe care îl are modulul „Managementul stresului" din programul de training adresat părinţilor asupra dezvoltării dimensiunii corespunzătoare a competenţei parentale. Studiul a fost realizat iniţial pe 298 de părinţi, cărora le-au fost aplicate chestionare de identificare a nivelului de competenţă parentală (C.C.P. – Glăveanu, 2008) şi a tipului de coping (C.O.P.E. – Carver et al., 1989). Dintre aceştia, 127 au fost aleşi pentru a participa la experiment şi la modulul de training (pe baza criteriilor „competenţă parentală medie şi redusă" şi „stil de coping centrat pe emoţie"). Evaluarea realizată după şase luni de la desfăşurarea modulului a relevat diferenţe semnificative statistic sub aspectul competenţei parentale între grupul de control (M = 56,27; SD = 20,65) şi cel experimental (M = 74,19; SD = 31,21) (t = 2,34; df = 68; sig. < 0,001), dar şi între scorurile obţinute de părinţii din grupul experimental înainte de efectuarea modulului trainingului (M = 56,43; SD = 21,68) şi după (M = 74,19; SD = 34,53) (t = 4,58; df = 33; sig. < 0,001), ceea ce aduce o mai mare fineţe a evaluării şi validării trainingului.

Cuvinte-cheie: stres, rezistenţă la stres, competenţă parentală, managementul stresului, training.

PERSUASION AS A FORM OF INFLUENCE

ŞTEFAN VLĂDUŢESCU

Abstract Our research takes into consideration that the consistent structuring of life in society is achieved by social influence. The human being is, in the same time, permeable and vulnerable to influence, has propensity and inertness to be influenced. The thesis in favor of which it is argued is that, in spite of what specialists like Ştefan Boncu (2002), S. Chaiken (1987), R. Petty and J.-T. Cacioppo (1986), Ch. Kiesler (1969) have asserted, the persuasion is a form of social influence, because it relies on the permeability and the influensive inertness of personality, on the human tendency to confirmatively adapt to the situations of influence and on his capacity of assimilating processing the messages of influence. The persuasion thesis, as a form of social influence is also argued by R.B. Cialdini (2001), C.A. Zanbaka (2007) and Ch.U. Larson (2010). The persuasion, because is based on emotions that strike briefly, directly, and efficiently is the short way of influence.

Keywords: persuasion, social influence, communication.

REZUMAT Cercetarea noastră ia în seamă faptul că structurarea consistentă a vieţii în societate se realizează prin influenţă socială. Fiinţa umană este, totodată, permeabilă şi vulnerabilă la influenţă, are propensiune şi dispune de inerţii în a fi influenţată. Teza în favoarea căreia se argumentează este că, în pofida celor opinate de specialişti precum Ştefan Boncu (2002), S. Chaiken (1987), R. Petty şi J.-T. Cacioppo (1986), Ch. Kiesler (1969), persuasiunea reprezintă o formă de influenţă socială, căci se bazează pe permeabilitatea şi inerţia influensivă a personalităţii, pe tendinţa omului de a se adapta confirmativ la situaţiile de influenţă şi pe capabilitatea acestuia de a procesa asimilator mesajele de influenţă. Teza persuasiunii ca formă de influenţă socială este susţinută şi de R.B. Cialdini (2001), C.A. Zanbaka (2007) şi Ch.U. Larson (2010). Persuasiunea, întrucât se fundamentează pe emoţii ce lovesc scurt, direct şi eficace, constituie calea scurtă a influenţei.

Cuvinte-cheie: persuasiune, influenţă socială, comunicare.

DIMENSIUNEA PSIHOISTORICĂ A PROTOCRONISMULUI ÎN MEDIA ROMÂNEASCĂ. I

GHEORGHE COJOCARIU

Abstract The study started from a set of questions: what is the contribution of the ancestors to the genesis and generalization of media communication; the issues arising from cultural predecessor's area, which led to the development of the field; how the development, the enrichment and the knowledge of media communication took place, considering the spectrum of human representations and perception in accepting the report of psychological and media coverage.

Keywords: Columna centenaria, psychohistory, perception, representation.

REZUMAT Studiul porneşte de la un set de întrebări: în ce constă contribuţia înaintaşilor la geneza şi generalizarea comunicării mediatice; care sunt problemele generate de predecesorii arealului cultural ce au dus la dezvoltarea acestui domeniu, având în vedere spectrul reprezentărilor şi percepţiei umane, în acceptarea raportului dintre reflectarea psihică şi cea mediatică; în ce fel s-au asigurat evoluţia, îmbogăţirea şi cunoaşterea din domeniul comunicării mediatice. În prima parte a cercetării, am abordat următoarele probleme: preliminarii ale procesualităţii comunicării mediatice; începuturile comunicării mediatice; Columna Centenaria versus Tapiseria Bayeux – o analiză comparativă; impactul Columnei asupra personalităţilor lumii; Columna, un pattern de referinţă pentru opere celebre; Columna – obiect de studiu al imageriei artistice.

Cuvinte-cheie: Columna centenaria, psihoistorie, percepţie, reprezentare.

BREAST CANCER

LORETA MAGDALENA POPA

Abstract It is appreciated that about 5–10% of adult cancers are due to genetic causes. Genetic pre- disposition is responsible for about 10% of breast cancers and for 5–10% of breast neoplasm, according to various authors. The strategies based on the inhibition of cancer breast cell initiation suffer from lack of information regarding critical initiation factors of breast carcinogenesis and difficulty to identify the moment of exposure. Because the transition of the tumor process, including the promotion, is having place over a long time period, there are more opportunities to apply successfully fighting strategies than prevention strategies. Breast cancer patients survival is a process of life cycle progress, beginning from the diagnosis and so on, on the whole following period, coping with the cancer stress.

Keywords: cancer, genetic predisposition, risk factors.

REZUMAT Se apreciază că aproximativ 5–10% dintre cancerele adulţilor se datorează unor cauze ereditare. Predispoziţia genetică este responsabilă pentru aproximativ 10% din cancerele mamare şi pentru 5–10% din neoplasmele mamare după alţi autori. Strategiile bazate pe inhibarea iniţierii celulelor mamare canceroase suferă de lipsă de informaţii privind factorii critici de iniţiere a carcinogenezei sânului şi de dificultatea de a identifica momentul expunerilor. Deoarece procesul de malignizare, incluzând promoţia, se desfăşoară pe o perioadă lungă de timp, există o deschidere mult mai largă a oportunităţilor pentru aplicarea cu succes a strategiilor îndreptate împotriva acesteia, în comparaţie cu strategiile care previn iniţierea. Studii arată că în etapa diagnosticului, calitatea comunicării cu medicul influenţează decisiv starea psihică a pacientelor cu cancer mamar. Supravieţuirea bolnavilor de cancer este procesul de derulare a vieţii, de la diagnostic şi în continuare, pe toată perioada care urmează, făcând faţă solicitărilor cancerului.

Cuvinte-cheie: cancer, predispoziţie genetică, factori de risc.

THE PSYCHOLOGICAL IMPACT OF IDEOLOGY IN EUROPEAN SOCIETIES. EAST-WEST COMPARATIVE STUDY WITH THE ANALYSIS OF CERTAIN PARADOXES. I

ANGEL IULIAN POPESCU

Abstract The capacity of totalizing knowledge in order to get an extensive picture regarding both the outside and the inner environment of developing human personality means first of all a methodological divorce from any preconceived ideological, philosophical, psychological and sociological framework which would disrupt the approach of the complex human being through a reductionist overlook. Using cross-analysis we can deduce important features of psychology that should be taken into consideration for their use in the direction of increasing the educational potential of Maslowian self-actualization concept.

Keywords: complex research, inter and transdisciplinary methodology, psychology, sociology.

REZUMAT Capacitatea totalizantă a cunoaşterii în direcţia obţinerii unei perspective extinse atât asupra mediului intern, cât şi asupra celui extern al dezvoltării personalităţii umane, înseamnă înainte de toate un divorţ metodologic cu orice cadru ideologic, filosofic, psihologic şi sociologic preconceput care ar bloca abordarea fiinţei umane complexe printr-o privire reducţionistă. Folosind analiza încrucişată putem deduce importante trăsături ale psihologiei care trebuie să fie luate în considerare pentru folosirea lor în direcţia creşterii potenţialului educaţional al conceptului maslowian de auto-realizare.

Cuvinte-cheie: cercetare complexă, metodologie inter şi transdisciplinară, psihologie, sociologie.

CRITICĂ ŞI BIBLIOGRAFIE

MICTAT GÂRLAN, Etnopsihologii minoritare în spaţiul dobrogean, Iaşi, Editura Lumen, 2007, 237 p.

VIAŢA ŞTIINŢIFICA

PSIWORLD 2011 – INTERNATIONAL CONFERENCE „PSYCHOLOGY AND THE REALITIES OF THE CONTEMPORARY WORLD", SECOND EDITION, BUCHAREST, 27–30 OCTOBER 2011

ANIVERSĂRI

PROFESORUL JACQUES LEPLAT LA 90 DE ANI

Rev. Psih., vol. 58, nr. 1, p. 1–106, Bucureşti, ianuarie – martie 2012

Revista de Psihologie: 2011, t. 57, nr. 3

Details: Parent Category: Revista de Psihologie; Last Updated on Sunday, 01 July 2012 18:19

REVISTA DE PSIHOLOGIE

(Journal of Psychology)

Vol. 57 , Nr. 3, p. 195–284, Bucureşti, iulie – septembrie 2011

STUDII ŞI CERCETĂRI

ŞTEFAN VLĂDUŢESCU
Subliminal perception and subliminal communication
Rev. Psih., vol. 57, nr. 3, p. 201–213, Bucureşti, iulie – septembrie 2011

ŞTEFAN C. LIŢĂ
The impact of theoretical construct validity on cauzal structure model within baking industry – a study of applied multivariate data analysis
Rev. Psih., vol. 57, nr. 3, p. 214–226, Bucureşti, iulie – septembrie 2011

BRÎNDUŞA ORĂŞEANU
Memories and triangulation in interpretative psychoanalytical work. I
Rev. Psih., vol. 57, nr. 3, p. 227–236, Bucureşti, iulie – septembrie 2011

DOINA-ŞTEFANA SĂUCAN, MIHAI IOAN MICLE
Un subiect neglijat în psihologia organizaţională: emoţia
Rev. Psih., vol. 57, nr. 3, p. 237–250, Bucureşti, iulie – septembrie 2011

VIRGINIA ROTĂRESCU
Profilul familiei cu un părinte cu SNC afectat acut. II. Studiu experimental
Rev. Psih., vol. 57, nr. 3, p. 251–264, Bucureşti, iulie – septembrie 2011

LORETA MAGDALENA POPA
Implicaţiile stării depresive asupra patologiei somatice

CRITICĂ ŞI BIBLIOGRAFIE

MIHAI IOAN MICLE, DOINA-ŞTEFANA SĂUCAN, Motivarea personalului – Ghid pentru manageri, Bucureşti, Editura Tribuna Economică, 2010, 309 p. (Anca Mădălina Dogar)

LAURA GRÜNBERG (coord.), Introducere în sociologia corpului. Teme, perspective şi experienţe întrupate, Iaşi, Editura Polirom, 2010, 308 p. (Constantin-Ovidiu Craiu)

IN MEMORIAM

TATIANA SLAMA-CAZACU TATIANA SLAMA-CAZACU TATIANA SLAMA-CAZACU (25 ianuarie 1920 – 6 aprilie 2011) (C. Voicu, Maria Moţescu, Grigore Nicola)

Rev. Psih., vol. 57, nr. 3, p. 195–284, Bucureşti, iulie – septembrie 2011

REZUMATE

SUBLIMINAL PERCEPTION AND SUBLIMINAL COMMUNICATION

ŞTEFAN VLĂDUŢESCU

Abstract The study joins to general psychology. It refers to the elucidation of the status of "subliminal perception" concept, on the epistemological side, and to the delimitation of the content of the perceptive phenomenon which this appoints to, on the pragmatic side. The existence of the subliminal human "consumption" is tested by using logical, psycho- logical, and "of law" arguments and thus the phenomenon is taken out from the shape of any doubt. Subliminal perception does exist. It is not a perceptive act (intentional act), but a perceptive fact (it happens with no implication of the preceptor subject's volition, but sometimes against his will). If the reality of the subliminal perceptive experience, as a whole, in the psychological sphere of the "common sense", was theoretically long refused as a whole, forms of which, such as: the semantic non-conscious primarity (Marcel, 1983), the subliminal sensibilization (Colin Cherry), the non-conscious affective preferences (Bornstein, Leone, Galley, 1987), the semantic processing (Miclea, 1999), were easily assimilated among the gains of the applied psychology. It was necessary only one step in order to reach from "forms" to "type". As a realization of this thinking and above it, as a delimitation (with a separate justification) subliminal perception is chosen to be characterized as being a "type of perception" (Ciofu, 1994) and not a "special form" (Zlate, 1999). It is shown that this type of perception is a communication chanel. On the other hand, after analysing the factors of the subliminal perception (the perceptor subject, the context and the perceptive object), some effects of the subliminal processing of some messages upon behavior are presented. Thus it is concluded that the changes, the alterations that may occur by subliminal perception way are superficial and of short duration but they could become cognitive schedules by consolidating them in other ways. The human behavior cannot be controlled using subliminal messages, but it can accept directing influences. We can talk about general classes, but not specific behaviors (Miclea, 1999).
Keywords: subliminal perception, subliminal communication, subliminal channel.

REZUMAT Studiul se înscrie în domeniul psihologiei generale. El vizează, pe linie epistemologică, clarificarea statutului conceptului de „percepţie subliminală" în structura aparatului conceptual al psihologiei, iar pe linie pragmatică, delimitarea conţinutului fenomenului perceptiv pe care acesta îl desemnează. Prin argumente logice, psihologice şi „de autoritate" se probează existenţa unui „consum" uman subliminal şi se scoate fenomenul în afara câmpului oricărei îndoieli. Percepţia subliminală există. Ea nu este un act perceptiv (act intenţional), ci un fapt perceptiv (se produce fără implicarea voinţei subiectului perceptor, uneori chiar împotriva voinţei acestuia). Dacă realitatea experienţei perceptive subliminale, ca atare, în cadrul psihologic al „bunului simţ", a fost ca întreg din punct de vedere teoretic îndelung refuzată, forme ale acesteia precum: primaritatea semantică non-conştientă (A. Marcel), sensibilizarea subliminală (Colin Cherry), pre- ferinţele afective non-conştiente (R.F. Bornstein, D.R. Leone, D.J. Galley), procesarea semantică (M. Miclea), au fost cu uşurinţă înglobate între câştigurile psihologiei aplicate. De la „forme" la „tip" nu era de făcut decât un pas. Ca un câştig al acestui raţionament şi în plus, ca o delimitare (cu o justificare separată) se optează pentru caracterizarea percepţiei subliminale ca „tip de percepţie" (I. Ciofu) şi nu ca „formă specială" (M. Zlate). Acest tip de percepţie, se arată, constituie un canal de comunicare. Pe de altă parte, după ce se analizează factorii percepţiei subliminale (subiectul perceptor, contextul şi obiectul perceptiv), se evocă unele efecte ale procesării subliminale a unor mesaje asupra comportamentului. Se concluzionează, în acest sens, că schimbările, modificările ce se pot produce pe calea percepţiei subliminale sunt de suprafaţă şi de scurtă durată şi că întărite, consolidate pe alte căi, ele se pot instala ca scheme cognitive. Comportamentul uman nu poate fi controlat pe calea mesajelor subliminale, dar el poate primi influenţe de direcţionare. Se pot induce clase generale şi nu comportamente specifice (M. Miclea).
Cuvinte-cheie: percepţie subliminală, comunicare subliminală, canal subliminal.

THE IMPACT OF THEORETICAL CONSTRUCT VALIDITY ON CAUSAL STRUCTURE MODEL WITHIN BANKING INDUSTRY – a study of applied multivariate data analysis

ŞTEFAN C. LIŢĂ

Abstract The current analysis is based on Hopkins' data (1997) used to investigated the causal relations between strategic planning and financial performance within banking industry. The correlation matrix for the seven items developed to capture the construct of strategic planning intensity was used to conduct a confirmatory factor analysis and then, a structural model was fitted to data in order to replicate the model used in the original paper. The results of confirmatory factor analysis showed that: (a) the 7 original items do not measure the specified latent variable, but two separated factors that explain 49% of the variance, (b) the latent variable "strategic planning intensity" might be regarded as one-factor structure measured by 5 items (V1 – determining banks' mission, V2 – developing major long term objectives, V5 – evaluating strategic options, V6 – implementing strategic options, V7 – controlling the implemented strategic option). Although the results of structural equation modelling were not very clear, the general impression was that strategic planning intensity could be indeed regarded as a mediator between institutional factors (managerial and organisational) and financial performance, because: (a) managerial factors have a strong direct effect (0,82) on strategic planning intensity, and also an indirect effect (0,41) on financial performance, mediated by planning intensity, (b) organisational factors have a direct effect on financial performance (0,77) and also an indirect effect (0,086) mediated by planning intensity. The paper ends with few recommendations regarding alternative strategies that might be used to improve the structural model.
Keywords: confirmatory factor analysis, structural equation modelling, strategic planning, managerial and organisational factors, financial performance.

REZUMAT Analiza realizată se bazează pe datele obţinute din studiul lui Hopkins (1997) în care s-au investigat relaţiile cauzale dintre planificarea strategică şi performanţa financiară în domeniul bancar. Matricea corelaţiilor pentru cei 7 itemi dezvoltaţi să măsoare conceptul de „intensitate a planificării strategice" a fost utilizată pentru a realiza o analiză factorială confirmatorie şi apoi un model structural a fost testat cu scopul de a replica analiza din articolul original. Rezultatele analizei factoriale confir- matorii au arătat că: (a) cei 7 itemi originali nu măsoară variabila latentă specificată, ci doi factori separaţi care explică 49% din varianţă, (b) variabila „intensitatea planificării strategice" poate fi privită ca un factor măsurat de 5 itemi (V1 – determinarea misiunii băncii, V2 – dezvoltarea obiectivelor pe termen lung, V5 – evaluarea opţiunilor strategice, V6 – implementarea opţiunilor strategice, V7 – controlul implementării). Deşi rezultatele modelării cu ajutorul ecuaţiilor structurale nu au fost foarte clare, impresia generală a fost totuşi aceea că intensitatea planificării poate fi considerată un factor care mediază relaţia dintre factorii instituţionali şi performanţa financiară, deoarece: (a) factorii manageriali au un efect direct (0,82) asupra planificării şi un efect indirect (0,41) asupra performanţei financiare, mediat de planificare; (b) factorii organizaţionali au un efect direct (0,77) asupra performanţei financiare şi un efect indirect (0,086), mediat de planificare. Lucrarea se încheie cu câteva recomandări referitoare la strategii alternative care ar putea fi utilizate pentru a optimiza modelul structural.

Cuvinte-cheie: analiză factorială confirmatorie, modelare prin ecuaţii structurale, planificare strategică, factori manageriali şi organizaţionali, performanţa financiară.

MEMORIES AND TRIANGULATION IN INTERPRETIVE PSYCHOANALYTICAL WORK. I

BRÎNDUŞA ORĂŞANU

Abstract This paper discusses the relation between procedural memory and declarative memory, from the perspective of the triangulation in psychoanalysis. The patient's explicit reference to his past, even when it procedurally is a defence, it is also, declaratively, a step towards assuming the origin of a certain psychic content. This step would correspond to a „witness": within the framework of the judiciary metaphor, the side in the patient which „declares" the reconstruction of his past „gives witness" about something which can only belong to himself. The author underlines the importance of the active contribution by the patient to the birth of interpretation in the here and now. The patient's explicit discourse upon his past may constitute itself as a necessary "third" in the differentiation between transference and countertransference, valid for both protagonists of the analytical session. This hypothesis is discusses and illustrated by a clinical fragment.
Keywords: explicit memory, differentiation, triangulation, witness.

REZUMAT Lucrarea discută raportul dintre memoria procedurală şi memoria declarativă, din perspectiva operaţiei de triangulare în psihanaliză. Referinţa explicită a pacientului la trecutul său, chiar dacă este o apărare din punct de vedere procedural, constituie, în mod declarativ, şi un pas spre asumarea originii unui anumit conţinut psihic. Acest pas ar corespunde cu un „martor": dacă utilizăm metafora judiciară, partea din pacient care „declară" reconstrucţia trecutului lui „stă drept mărturie" că un anumit lucru nu poate să-i aparţină decât lui. Autoarea pune în evidenţă importanţa contribuţiei active a pacientului la formarea interpretării în aici-şi-acum. Discursul explicit al pacientului asupra trecutului său poate constitui, în sine, un „terţ" necesar în diferenţierea dintre transfer şi contra- transfer, valid pentru ambii protagonişti ai şedinţei de analiză. Această ipoteză este ilustrată cu un fragment clinic.
Cuvinte-cheie: memorie explicită, diferenţiere, triangulare, martor.

UN SUBIECT NEGLIJAT ÎN PSIHOLOGIA ORGANIZAŢIONALĂ: EMOŢIA

DOINA-ŞTEFANA SĂUCAN, MIHAI IOAN MICLE

Abstract This paper aims to answer the question "What is emotional intelligence and which is its role in the organization, at work?" It points out that emotional intelligence helps to promote a better performance at work. Emotional intelligence includes skills involving emotions self control, perception and recognition of others' emotions, which are predictive for a superior performance. The past 25 years, research has revealed also a consistent set of skills, self-confidence, initiative and teamwork which assure performance in organization.Keywords: emotional intelligence, organization, group, social skills, relationships managing.

REZUMAT Articolul de faţă îşi propune să răspundă la întrebarea „ce este inteligenţa emoţională şi care ar fi rolul ei în organizaţii, la locul de muncă?" Se subliniază faptul că inteligenţa emoţională ajută la promovarea unei performanţe superioare în muncă. Inteligenţa emoţională înglobează abilităţi care implică controlul propriilor emoţii dar şi perceperea, recunoaşterea emoţiilor altora, fiind predictivă pentru o performanţă superioară la locul de muncă. Cercetarea ultimilor 25 de ani a reliefat consecvent un set de competenţe, precum încrederea în sine, iniţiativa şi lucrul în echipă care pot asigura perfor- manţa în organizaţii.
Cuvinte-cheie: inteligenţă emoţională, organizaţie, grup, abilitate socială, managerizarea relaţiilor.

PROFILUL FAMILIEI CU UN PĂRINTE CU SNC AFECTAT ACUT. II. STUDIU EXPERIMENTAL

VIRGINIA ROTĂRESCU

Abstract The study aims theoretically the special needs of families with a spinal cord/traumatic brain injured parent through the identification of the post-traumatic changes in the family system. The practical objective describes the pilot degree of functioning of the precocious prevention on psycho- pathology as a long term effect for the children in these families. Unlike the normal families, the injured patient families express the suffering of a troubled system. The children in these families have a psychiatric risk through a grown tendency towards internalization/externalization and total problems. The effects of the stressing event can decrease through psychological counseling, the coping strategies become more efficient and the family's functionality and health get better.
Keywords: CNS injury, family functioning, children, long term health, precocious prevention.

REZUMAT Studiul îşi propune, la nivel teoretic, să surprindă nevoile specifice apărute în familiile cu un părinte traumatizat vertebro-medular/cranio-cerebral prin identificarea modificărilor survenite în sistemul familial după intervenţia evenimentului traumatic. Obiectivul practic descrie stadiul pilot de funcţionare a intervenţiei de prevenţie precoce asupra psihopatologiei, ca efect pe termen lung, la care sunt expuşi copiii acestor familii. Familiile pacienţilor traumatizaţi exprimă suferinţele unui sistem tulburat cu tendinţa către redresare. Copiii acestor familii prezintă un risc psihiatric printr-o psihopatologie. Prin consilierea psihologică se diminuează efectele evenimentului stresant, strategiile de coping devin mai eficiente, funcţionalitatea şi sănătatea familiilor sunt îmbunătăţite iar evoluţia pacientului este către diminuarea solicitării în exces a serviciilor medicale.
Cuvinte-cheie: traumatism al sistemului nervos central, funcţionarea familiei, copii, sănătate pe termen lung, prevenţie precoce.

IMPLICAŢIILE STĂRILOR DEPRESIVE ASUPRA PATOLOGIEI SOMATICE

LORETA MAGDALENA POPA

Abstract Depressive disorder is prevalent in pacients with somatical diseases as cancer. In fact, any chronic disease or long-drawn recuperation can develop depressive disorders, just as some medication or treatments. Studies has shown that when depressive disorder is treated in an efficient way on pacients with serious somatical disease, this impoves the prognostic of the others diseases and the pacient adaptation to the treatment. Somatical diseases could predispose to the appearance of depression and vice versa, also common causes, genetics or of environment, could predispose the individual to both of them. Pacients with serious somatical diseases have additional risc factors for the appearance of depression which comes from the period of necessary treatment of the somatical disease, the severity of this being directly proportional to the intensity of depression. Consequences of cancer and medical treatment could appear in time on medical side, psychological, social, occupational and sexual. After the initial adaptation to diagnosis and treatment, women psychosocialy shake down to new conditions better in the first or second year after the finish of the medical cure. Still, there are cases of anxiety and depression generated of fear or disease supposed to be awful, or about the prevalent fear of the appearance of a new tumor or reappearance of one.
Keywords: depression, cancer, stress, therapy, treatment (cure).

REZUMAT Tulburarea depresivă este prevalentă la pacienţii cu boli somatice de tipul cancerului. De fapt, orice boală cronică sau recuperare prelungită poate precipita tulburări depresive, la fel ca şi unele medicamente sau tratamente. Studiile au arătat că atunci când tulburarea depresivă e tratată eficient la pacienţii cu boală somatică gravă, acest lucru îmbunătăţeste pronosticul celorlalte boli şi complianţa pacientului la tratament. Bolile somatice pot predispune la apariţia depresiei şi viceversa iar cauze comune, genetice ori de mediu, pot predispune individul la amândouă. Pacienţii cu boli somatice grave au factori de risc suplimentari pentru apariţia depresiei ce derivă din timpul de tratament necesar bolii somatice, severitatea acesteia fiind direct proporţională cu intensitatea depresiei. Consecinţele cancerului şi tratamentului pot să apară în timp pe latura medicală, dar şi psihologică, socială, ocupaţională, sexuală. După adaptarea iniţială la diagnostic şi tratament, femeile se adaptează psihosocial în general bine, în primul sau al doilea an după terminarea tratamentului. Sunt totuşi cazuri de anxietate şi depresie generate de frica de boală socotită înspăimântătoare sau de teama predominantă de apariţie a unei noi tumori sau recidive.
Cuvinte-cheie: depresie, cancer, stres, terapie, tratament.

CRITICĂ ŞI BIBLIOGRAFIE

MIHAI IOAN MICLE, DOINA-ŞTEFANA SĂUCAN, Motivarea personalului − Ghid pentru manageri, Bucureşti, Editura Tribuna Economică, 2010, 309 p.

IN MEMORIAM

TATIANA SLAMA-CAZACU (25 ianuarie 1920 – 6 aprilie 2011)

Rev. Psih., vol. 57, nr. 3, p. 195–284, Bucureşti, iulie – septembrie 2011

Revista de Psihologie: 2011, t. 57, nr. 4

Details: Parent Category: Revista de Psihologie; Last Updated on Sunday, 01 July 2012 17:29

REVISTA DE PSIHOLOGIE

(Journal of Psychology)

Vol. 57 , Nr. 2 , p. 285–382, Bucureşti, octombrie – decembrie 2011

STUDII ŞI CERCETĂRI

DOINA-ŞTEFANA SĂUCAN, MIHAI IOAN MICLE
Justiţia organizaţională – abordări teoretice
Rev. Psih., vol. 57, nr. 4, p. 291–300, Bucureşti, octombrie – decembrie 2011

MICTAT GÂRLAN
Etnicitate şi interetnicitate, modalităţi de abordare
Rev. Psih., vol. 57, nr. 4, p. 301–316, Bucureşti, octombrie – decembrie 2011

CAMELIA POPA
Factori personologici ai insecurităţii rutiere – direcţii actuale de cercetare
Rev. Psih., vol. 57, nr. 4, p. 317–325, Bucureşti, octombrie – decembrie 2011

THEA IONESCU
Abordarea embodied cognition şi studiul dezvoltării cognitive
Rev. Psih., vol. 57, nr. 4, p. 326–339, Bucureşti, octombrie – decembrie 2011

ELENA STĂNCULESCU
Self-reflexive emotions
Rev. Psih., vol. 57, nr. 4, p. 340–348, Bucureşti, octombrie – decembrie 2011

BRÎNDUŞA ORĂŞANU
Memories and triangulation in interpretative psychoanalytical work. II
Rev. Psih., vol. 57, nr. 4, p. 349–357, Bucureşti, octombrie – decembrie 2011

PUNCTE DE VEDERE

ŞTEFAN VLĂDUŢESCU
Feedback between psychology and communication
Rev. Psih., vol. 57, nr. 4, p. 359–366, Bucureşti, octombrie – decembrie 2011

CRITICĂ ŞI BIBLIOGRAFIE

JACQUELINE BARUS-MICHEL, ADRIAN NECULAU (coord.), Psihosociologia crizei, Bucureşti, Editura Trei, 2011, 363 p. (Doina-Ştefana Săucan)
Rev. Psih., vol. 57, nr. 4, p. 367–374, Bucureşti, octombrie – decembrie 2011

CORNELIA RADA, MONICA TARCEA, Viaţa sexuală şi familia în mediul urban românesc, Iaşi, Institutul European, 2010, 285 p. (Georgeta Preda)
Rev. Psih., vol. 57, nr. 4, p. 367–374, Bucureşti, octombrie – decembrie 2011

IN MEMORIAM

Filimon TURCU (1 aprilie 1932 – 8 mai 2011)
Article by Constantin Voicu
Rev. Psih., vol. 57, nr. 4, p. 375–376, , Bucureşti, octombrie – decembrie 2011

Rev. Psih., vol. 57, nr. 4, p. 285–382, Bucureşti, octombrie – decembrie 2011

REZUMATE

JUSTIŢIA ORGANIZAŢIONALĂ – ABORDĂRI TEORETICE

DOINA-ŞTEFANA SĂUCAN MIHAI IOAN MICLE

REZUMAT Articolul de faţă abordează câteva date teoretice din literatura justiţiei organizaţionale. Sunt abordate tipuri ale justiţiei organizaţionale, respectiv justiţia distributivă, cea procedurală şi interacţională. S-a încercat scoaterea în evidenţă a ideii conform căreia teoriile asupra justiţiei organizaţionale diferă în funcţie de tipul de elemente preferate, de tipurile de reguli aplicate şi de structura evaluărilor. Justiţia distributivă priveşte corectitudinea rezultatelor, justiţia procedurală reflectă corectitudinea procedurilor, iar justiţia interacţională se adresează schimburilor interpersonale şi informaţionale ce privesc procedurile şi rezultatele. Valoarea predictivă a tipurilor de justiţie variază în funcţie de contextul organizaţional.

Cuvinte-cheie: justiţie organizaţională, justiţie distributivă, justiţie procedurală, justiţie interacţională.

Abstract The purpose of this paper is to explain some theoretical data on the organizational psychology. We focus on clearly defining organizational justice types, along with a literature review of each. Some types of organizational justice are discussed: distributive, procedural and of interaction. We tried to point out the idea that the theories on the organizational justice differ depending the type of preferred elements, of rules applied and the evaluation structure. The distributive justice concerns the correctitude of results; the procedural justice reflects the correctitude of procedures, and the interactional and informational justice addresses to the interpersonal and informational changes for the procedures and results. The predictive value of the organizational justice types varies according the organizational context.

Keywords: organizational justice, distributive justice, procedural justice, interactional justice.

ETNICITATE ŞI INTERETNICITATE, MODALITĂŢI DE ABORDARE

MICTAT GÂRLAN

Abstract In the paper are analised fundamental concepts of the ethnopsychology: ethnicity and inter- ethnicity, similarities and differences, criteria and approaches, methodological aspects and tools of researches. Have been analised too the personological patterns of the most important ethnies in Romania.
In the personal researches have been compared the interethnical evaluations with the self evaluations. The two types of images were very different, especialy to the gypsies.

Keywords: ethnicity, interethnicity, diagnosis of relationships, ethical values.

REZUMAT În articol sunt analizate conceptele fundamentale ale etnopsihologiei: etnicitate şi interetnicitate, asemănări şi diferenţe, criterii de abordare, aspecte metodologice, instrumente de cercetare, modele personologice ale principalelor etnii din România. În cercetările personale au fost comparate evaluările interetnice cu cele ale autoevaluărilor, cele două tipuri de evaluare fiind foarte diferite. Autorul exemplifică aceste diferenţe de imagine obţinute pe etnia romilor.

Cuvinte-cheie: etnicitate, interetnicitate, diagnoze de relaţii, valori etnice.

FACTORI PERSONOLOGICI AI INSECURITĂŢII RUTIERE – DIRECŢII ACTUALE DE CERCETARE

CAMELIA POPA

Résumé Une stratégie de sécurité routière, dans une société qui est confrontée à un problème aussi grave que la mort accidentelle de milliers de personnes par année, doit tenir compte de la complexité de la relation entre la personnalité d'un individu et son comportement sur la route. Cet article, de type théorique, examine des dernières recherches psychologiques sur le risque routier.

Mots-clés: insécurité routière, personnalité, facteurs, comportement sur la route.

REZUMAT O strategie de securitate rutieră, într-o societate care se confruntă cu o problemă atât de gravă ca miile de morţi accidentale într-un an, trebuie să ţină seama de complexitatea relaţiei între personalitatea unui individ şi comportamentul său în trafic. Acest articol, teoretic, examinează câteva cercetări psihologice recente asupra riscului rutier.

Cuvinte-cheie: insecuritate rutieră, personalitate, factori, comportament pe drumurile publice.

ABORDAREA EMBODIED COGNITION ŞI STUDIUL DEZVOLTĂRII COGNITIVE

THEA IONESCU

REZUMAT Acest articol teoretic aduce în prim plan una dintre principalele abordări post-cognitiviste, şi anume abordarea embodied cognition, cu scopul de a-i analiza rolul pentru investigarea dezvoltării cognitive. În prima parte, discutăm conceptul de „cogniţie", aşezând faţă în faţă cognitivismul tradiţional şi abordarea embodied cognition. A doua parte prezintă date ştiinţifice care surprind natura embodied a cogniţiei pe parcursul ontogenezei, precum şi influenţa studiilor din psihologia dezvoltării în conturarea acestei noi abordări în psihologie. Articolul se încheie cu prezentarea consecinţelor pozitive ale abordării embodied cognition atât pentru cercetare, cât şi pentru practică.

Cuvinte-cheie: embodied cognition, dezvoltare cognitivă, simboluri.

Abstract This theoretical article presents one of the main post-cognivist approaches, namely embodied cognition, with the aim of analyzing its role for the study of cognitive development. In the first part, we will discuss the notion of "cognition" by considering traditional cognitivism and embodied cognition. The second part presents empirical evidence for the embodied nature of cognition throughout development, and also for the role that developmental studies have for the embodied cognition approach in psychology. The article ends by presenting the positive consequences that the embodied cognition approach can have both for research and practice.

Keywords: embodied cognition, cognitive development, symbols.

SELF-REFLEXIVE EMOTIONS

ELENA STĂNCULESCU

Abstract In this paper it has been explored a category of emotions that received relatively scarce attention in the psychological research – self-reflexive emotions. Recently, psychologists and sociologists are interested to find their structure and social rules or conventional standards that influence their's expression and regulation. Self-reflexive emotions include: shame, embarrassment, humility, guilt, envy, jealousy, pride, and gratitude. All self-reflexive emotions (positive and negative) share the same characteristic: another person's behavior or attitude is affecting the self. It could be very fruitful for the affective life understanding if the specialists will profoundly explore the cultural and gender differences in experiencing the large register of self-conscious or self-reflexive emotions.

Keywords: self-reflexive emotions, shame, guilt, envy, pride.

REZUMAT În acest articol a fost explorată o categorie a emoţiilor care a primit o atenţie relativ scăzută în cercetarea psihologică – emoţiile auto-referenţiale. Recent, psihologii şi sociologii au devenit interesaţi să găsească structura şi regulile sociale sau standardele convenţionale care influenţează exteriorizarea şi reglarea acestora. Emoţiile auto-referenţiale includ: ruşinea, stânjeneala, umilinţa, vinovăţia, invidia, gelozia, mândria şi gratitudinea. Toate emoţiile auto-referenţiale împărtăşesc aceeaşi trăsătură: comportamentul sau atitudinea altei persoane afectează eul. Ar putea fi foarte folositor pentru înţelegerea vieţii afective dacă specialiştii vor aprofunda diferenţele culturale şi de gen în experimentarea registrului vast al emoţiilor conştientizării de sine sau auto-referenţiale.

Cuvinte-cheie: emoţii auto-referenţiale, ruşine, vinovăţie, invidie, mândrie.

MEMORIES AND TRIANGULATION IN INTERPRETATIVE PSYCHOANALYTICAL WORK. II

BRÎNDUŞA ORĂŞANU

Abstract The paper deals with the relation between procedural memory and declarative memory, from the perspective of the triangulation in psychoanalysis. The patient's explicit reference to his past, even when it procedurally is a defence, it is also, declaratively, a step towards assuming the origin of a certain psychic content. This step would correspond to a "witness": within the framework of the judiciary metaphor, the side in the patient which "declares" the reconstruction of his past "gives witness" about something which can only belong to himself. The author puts into evidences the importance of the active contribution by the patient to the birth of interpretation in the here and now.
The patient's explicit discourse upon his past may constitute itself as a necessary "third" in the differentiation between transference and countertransference, valid for both protagonists of the analytical session. This hypothesis is illustrated by means of a clinical fragment.

Keywords: explicit memory, differentiation, triangulation, witness.

REZUMAT Lucrarea tratează despre raportul dintre memoria procedurală şi memoria declarativă, din perspectiva operaţiei de triangulare în psihanaliză. Referinţa explicită a pacientului la trecutul său, chiar dacă este o apărare din punct de vedere procedural, constituie, în mod declarativ, şi un pas spre asumarea originii unui anumit conţinut psihic. Acest pas ar corespunde cu un „martor": dacă utilizăm metafora judiciară, partea din pacient care „declară" reconstrucţia trecutului lui „stă drept mărturie" că un anumit lucru nu poate să-i aparţină decât lui. Autoarea pune în evidenţă importanţa contribuţiei active a pacientului la formarea interpretării în aici-şi-acum. Discursul explicit al pacientului asupra trecutului său poate constitui, în sine, un „terţ" necesar în diferenţierea dintre transfer şi contra- transfer, valid pentru ambii protagonişti ai şedinţei de analiză. Această ipoteză este ilustrată cu un fragment clinic.

Cuvinte-cheie: memorie explicită, diferenţiere, triangulare, martor.

FEEDBACK BETWEEN PSYCHOLOGY AND COMMUNICATION

ŞTEFAN VLĂDUŢESCU

Abstract The study is placed at the intersection of the cognitive psychology with the theory of communication. It joins the contemporary effort of the category developing of some experiences in order to obtain the consubstantial instruments to the phenomena and processes upon which, investigative, it is supposed to intervene with them. For the configuration of a viable concept, clear and distinct from the feedback, relevant opinions are analyzed, contradictory positions are confronted and the historical, psychological, systemic and communicational reconstruction of this theoretical construct is achieved. Generally, it comes out that any systemic, cognitive or cogitative process lawfully implies a feedback connection. Finally, it is concluded about the feedback definition as the heuristic instrument of control, specific to the finalist systems. Likewise, the parameters (sides), the moments, the levels, the functions and the feedback typology are delimited and the functioning of some feedback networks within the systems is acknowledged.

Keywords: feedback, communication, system.

REZUMAT Studiul se situează la intersecţia psihologiei cognitive cu teoria comunicării. El se înscrie în efortul contemporan de developare categorială a unor experienţe în vederea obţinerii de instrumente consubstanţiale fenomenelor şi proceselor asupra cărora, investigativ, se preconizează a se interveni cu ele. Pentru configurarea unui concept viabil, clar şi distinct de feedback se analizează opiniile relevante, se confruntă poziţiile contradictorii şi se realizează reconstrucţia istorică, psihologică, sistemică şi comunicaţională a acestui construct teoretic. În general, se desprinde, orice proces sistemic, cognitiv sau cogitativ, subîntinde legic o conexiune feedback. Finalmente, se concluzionează în legătură cu definirea feedback-ului drept instrument euristic de reglaj specific sistemelor finaliste. De asemenea, se delimitează parametrii (laturile), momentele, nivelurile, funcţiile şi tipologia feed- back-ului şi se constată funcţionarea în cadrul sistemelor a unor reţele de feedback.

Cuvinte-cheie: feedback, comunicare, sistem. Keywords: feedback, communication, system.

CRITICĂ ŞI BIBLIOGRAFIE

JACQUELINE BARUS-MICHEL, ADRIAN NECULAU (coord.), Psihosociologia crizei, Bucureşti, Editura Trei, 2011, 363 p.
Reviewd by Georgeta Preda

IN MEMORIAM

FILIMON TURCU (1 aprilie 1932 – 8 mai 2011)
Article by Constantin Voicu

View / Download Journal Contents - Volume 55 (1-2) 2009 in PDF format

Revista de Psihologie: 2009, t. 55, nr. 1-2

Details: Parent Category: Revista de Psihologie; Last Updated on Tuesday, 03 April 2012 19:34

Revista de Psihologie

(Journal of Psychology)

Vol 55, Nr. 1-2, 2009

Rev. Psih., vol. 55, nr. 1-2, p. 1–178, Bucureşti, ianuarie-iunie 2009

SUMAR

REZUMATE

FETELE LUI IANUS ÎN REPREZENTAREA SOCIALA A PUTERII

LUMINITA IACOB, ADRIAN NECULAU

REZUMAT Mitologicul IANUS a fost venerat ca zeu al începutului, deschiderii, tranzitiei, orizontului. Simbolistica fetelor sale este pe masura. Ele reunesc apa cu focul, cerul cu pamântul, trecutul cu viitorul, Orientul cu Occidentul. În baza reunirii atâtor forte, poate fi vazut si ca zeu al puterii. Câte si care îi sunt fetele în aceasta postura? Cautarea raspunsului este tocmai miza studiului de fata, care are patru sectiuni. Prima subliniaza statutul special al puterii ca obiect al cercetarii pluridisciplinare si ca tema a psihologiei sociale. A doua accentueaza rolul sau de invariant intercultural si precizeaza trasaturile „complexului românesc al puterii”, identificate de cercetarile care au avut la baza paradigma dimensiunilor culturii a lui Hofstede (1980). A treia sectiune se opreste la „egalitatea inegala” (Masson-Maret, 1997; Kirchler, 1997), conceptul care surprinde ontologia puterii vazuta în cheia diferentelor dintre sexe. Sectiunile amintite constituie baza teoretica pentru cea de a patra, care prezinta „fetele lui IANUS”: reprezentarea sociala a puterii în acceptiunea unui lot de 287 de subiecti. Tehnica asociatiei induse, interviul si diferentiatorul semantic au permis identificarea nucleului central al acestei reprezentari (bani–autoritate–monopol) si, mai ales, a faptului ca puterea face parte din categoria obiectelor reprezentationale asupra carora se proiecteaza semnificativ identitatea de sex a subiectilor

INFLUENTA ROLULUI SI STEREOTIPULUI DE GEN ASUPRA ALEGERII CARIEREI LA ADOLESCENTI – ABORDARE TEORETICA

DOINA-STEFANA SAUCAN, AURORA LIICEANU

REZUMAT Cercetarea în domeniul alegerii carierei a pus în evidenţă faptul că mai multe constructe acţionează împreună ca să influenţeze comportamentele de carieră. În ultimii ani, s-a înregistrat un progres considerabil şi o reorientare a cercetărilor focalizate pe dezvoltarea carierei. Au fost de asemenea examinate influenţele exercitate asupra procesului decizional la adolescenţi în ceea ce priveşte alegerea carierei. Prezentul studiu este mai întâi de toate o abordare teoretică care îşi propune să treacă în revistă mai multe studii şi lucrări semnificative în această arie de cercetare.

↑SUS

CONFLICTUL INTER SI INTRAPSIHIC LA ADOLESCENTII TIMIZI

GABRIELA FLORENTA POPESCU

REZUMAT The article is about conflict-handling skills the shy adolescents use in conflict situations they face. In conflict situations we can describe a person behavior along two basisc dimensions: assertiveness and cooperativeness. The five modes of conflict-handling skills are: competing, collaborating, compromising, avoiding, accomodating.

MOTIVATII ALE COMPORTAMENTELOR SOCIALE SI SATISFACTIA RELATIONALA ÎN FAMILIE

RUXANDRA GHERGHINESCU

REZUMAT Cercetarea îsi propune sa puna în evidenta una dintre sursele marilor si micilor conflicte cotidiene în relatia parinte – adolescent. Este vorba despre pozitionarile diferite pe axa închidere – deschidere cognitiva si despre impactul acestora asupra satisfactiei familiale. Cercetarea surprinde, astfel, cum deschiderii cognitive a adolescentilor i se opune o relativa închidere cognitiva din partea parintilor, si cum climatul familial poarta amprenta diverselor tipuri de pozitionare pe aceasta axa.

SATISFACTIA SI PERFORMANTA

MIHAI IOAN MICLE

REZUMAT Articolul prezent investighează o sferă problematică de importanţă majoră cu o largă arie de cuprindere în psihologia organizaţională, şi anume satisfacţia şi performanţa. S-a urmărit prezentarea şi discutarea teoriilor privind satisfacţia şi performanţa – factorii determinanţi şi relaţia satisfacţie– performanţă, precum şi considerarea performanţei din perspectiva relaţiei cu motivaţia. De asemenea sunt trecute în revistă datele de literatură, privind nevoia, scopurile evaluării performanţei profesionale, sursele de informaţie necesare evaluării, metodele cunoscute de evaluare şi erorile de evaluare.

DISTORSIONARE REZULTATELOR ÎN SELECTIA PERSONALULUI − ANALIZA STILURILOR DE RASPUNS SI A EFECTELOR ACESTORA

STEFAN LITA

REZUMAT Cele mai multe inventare de personalitate sunt vulnerabile la distorsionare, iar strategia de a potrivi raspunsurile în scopul de a obtine rezultatul dorit este specifica în domeniul selectiei de personal. Studiul analizeaza influenta diferitelor tipuri de distorsionari ale raspunsurilor asupra variantei scorurilor la inventarele de personalite. Esantionul a constat în 123 de persoane cu functii de conducere în Politia Româna, iar acestea au completat chestionarele NEO PI R si MMPI-2. Analiza factoriala a scalelor de validitate din MMPI-2 a relevat existenta a trei factori: stilul de auto-înselare (K, S, So), stilul atipic (F, Fp, Fb, Ir) si stilul de management al impresiei (L, Odec, Sd). În cazul fiecarui subiect s-a calculat procentul raspunsurilor extreme la NEO PI R pentru toti cei cinci factori separat, în scopul de a obtine un stil de raspuns extrem. În final cele 4 stiluri de raspuns au fost incluse într-o analiza de regresie ierarhica, unde cei 5 factori ai personalitatii au reprezentat variabilele dependente. Rezultatele au aratat ca diferite stiluri de raspuns influenteaza varianta celor 5 mari factori ai personalitatii, în principal factorii N si C fiind explicati în proportie de 50%.

CONTROLUL RELATIEI DINTRE PROCESAREA INFORMATIEI SI PERFORMANTELE ACADEMICE

ALEXANDRU D. IORDAN

REZUMAT Exista multe afirmatii din partea psihologilor cognitivisti potrivit carora functiile executive joaca un rol important în învatare în timpul copilariei. Acestea sunt sprijinite de studii care demonstreaza legaturi strânse între abilitati ale memoriei de lucru, atentiei, inhibitiei si rezultatele obtinute la probele de învatare si achizitii academice. Studiul prezent este structurat în doua parti. Prima parte sintetizeaza tendintele actuale în conceptualizarea notiunilor de procesare cognitiva si învatare academica, cu accent asupra perspectivei cognitivista a învatarii. A doua parte trateaza functiile executive ca expresie a controlului relatiei dintre procesare informatiei si performantele academice, cu accent asupra rolului functiei executive în rezolvarea de probleme.

CERCETARI PSIHOLOGICE ASUPRA TALENTULUI SCENIC

DIANA MEDAN

REZUMAT Acest aticol este o scurta prezentare, din punct de vedere istoric, a celor mai importante metode psihologice de investigare a talentului scenic, de la punctele de vedere teoretice pâna la complexul T.A.S (Test de Aptitudini Scenice). Articolul reliefeaza aspectele pregatitoare pentru un alt studiu despre structura aptitudinala a personalitatii artistice si poate fi un punct de plecare pentru cercetarea unor probleme de psihologie generala precum : empatia, comportamentul sau comunicarea.

DEVIANTA TOLERATA SI FUNCTIONALITATE SOCIALA. O ANALIZA COMPARATA A REALITATII SI A REPREZENTARII CORUPTIEI ÎN ZONA BANATULUI

ALIN GAVRELIUC, ADRIAN JINARU, DANA GAVRELIUC

REZUMAT Cu ajutorul instrumentarului conceptual si metodologic al psihologiei sociale aplicate,
studiul îsi propune o diagnoza a unei specii de devianta tolerata din România contemporana: corupia. Fenomenul este analizat într-un dublu registru, cel al „realitatii”, precum si cel al „reprezentarii coruptiei”, prin intermediul unei investigatii pe un esantion regional reprezentativ format din 1064 de subiecti din aria Banatului. Tendintele din cercetarea noastra semnaleaza persistenta unei „realitati” descurajante prin ponderea conduitelor corupte manifeste, precum si articularea unor atitudini sociale fataliste în privinta „reprezentarii coruptiei”, mai pronuntata în straturile sociale tinere. Una dintre cele mai controversate tendinte care marturisesc despre caracterul generalizant al fenomenului o constituie incapacitatea variabilelor independente de status „nivel educational” si „stare materiala” de a fi predictori ai unui comportament corupt diferentiat. Altfel spus, indiferent de capitalul educational si de cel material al subiectilor, la nivelul reprezentarii functionalitatii coruptiei, evaluarile sunt similar fataliste. Toate configurarile de atitudini sociale evocate descriu ceea ce studiul de fata califica drept „functionalitatea sociala a coruptiei” în societatea româneasca prezenta si sugereaza nevoia unei analize critice a fenomenului si urgenta unei interventii structurale de amploare, în care agenti socializatori mai influenti (de la cel politic la cel educational) se impune sa participe la o actiune conjugata de diminuare a acestei simptomatologii sociale patologice.

UTILIZAREA METODEI GENOGRAMEI ÎN TERAPIA DE FAMILIE SISTEMICA. II

IULIANA OPREA

REZUMAT Una din cele mai bune metode de a obtine o perspectiva multigenerationala asupra sistemului familial si implicit a membrilor sai este de a configura genograma familiei. Aceasta reprezinta o schematizare a legaturilor de familie, constituita pe baza arborelui genealogic extins pe câteva generatii si care ofera o imagine asupra structurii, dezvoltarii, dinamicii familiei de-a lungul timpului, ceea ce permite întelegerea proceselor si mecanismelor intrafamiliale dintr-o perspectiva istorica.

UNELE CONSIDERATII CU PRIVIRE LA PROBLEMATICA STUDIILOR SI CERCETARILOR PUBLICATE ÎN REVISTA DE PSIHOLOGIE ÎN ULTIMUL DECENIU (1998 – 2007)

BOGDAN IONESCU

REZUMAT Articolul de fata îsi propune relevarea problematicilor studiilor si cercetarilor publicate în ultimii 10 ani în Revista de Psihologie. Pe de o parte, ele se înscriu pe linia eforturilor conjugate ce au caracterizat perioada postdecembrista de repunere a psihologiei românesti în drepturilor ei firesti, iar pe de alta parte, reflecta avântul considerabil pe care cercetarea psihologica l-a luat în toate tarile în ultimul deceniu.

↑SUS·

FICTIUNEA – OPERATIE DE COMUNICARE PERSUASIVA

STEFAN VLADUTESCU

REZUMAT· Articolul abordează ficţiunea ca una dintre cele patru operaţii fundamentale ale persuasiunii (alături de minciună, seducţie şi mit). Instaurarea şi funcţionarea ficţiunii se bazează pe o funciară propensiune de a asculta poveşti şi de a povesti, pe nevoia de poveste. Ficţiunea încântă prin stimularea trăirii şi oferirea unui potenţial de împlinire pentru ceea ce uneori realitatea nu permite. Tipologic, se constată, în raport de locul unde se insertează în comunicare, ficţiunea prezintă patru forme: povestirea, povestea, istoria (eventual cu componentă imaginară, venind chiar din religie) şi fantasticul.

↑SUS·

DELIA STRATILESCU, RUXANDRA GHERGHINESCU, Conflictul în adolescenţă, Bucureşti, Editura Academiei, 2007.

Doina-Ştefana Săucan

IN MEMORIAM DELIA FLORINA STRATILESCU-DUNGACIU (1949 – 2008)

Camelia Popa

Revista de Psihologie: 2008, t. 54, nr. 3-4

Details: Parent Category: Revista de Psihologie; Last Updated on Thursday, 12 June 2014 21:46

Revista de Psihologie

Tomul 54 2008 Nr. 3–4

SUMAR [RO] Rezumate [RO]

CONTENTS [ EN ] Abstracts [EN]

SUMAR

STUDII SI CERCETĂRI

MIHAI IOAN MICLE, Cultura organizaţională – dinamica culturală şi climatul organizaţional
BEATRICE BALGIU, Imagine de sine şi potenţial creativ la studenţii politehnişti
ALEXANDRU D. IORDAN, Constructivismul cognitiv, o perspectivă de abordare operaţională a învăţării
MARIA NEAGOE, Problema cogniţiei în psihologie. II
CARMEN-LUMINIŢA COJOCARU, Inteligenţa emoţională – cercetare experimentală. II.
VIOLETA IONESCU, Implicarea în evenimente dezirabile – indicator al culturii de siguranţă în organizaţia aeronautică
MIHAELA POPA CHRAIF, Relaţia dintre procesarea stereogramelor şi procesarea stimulilor în câmpul vizual periferic şi central al operatorului uman
ANA-MARIA MARHAN, Psihologia experienţei optimale: implicaţii în interacţiunea om-calculator
FLORIN ULETE, Aspecte ale fricii şi anxietăţii la şcolarii adolescenţi
RODICA DOBRESCU, Rolul selecţiei şi orientării profesionale în activitatea de conducere auto

CONTRIBUŢII METODOLOGICE

IULIANA OPREA, Utilizarea metodei genogramei în terapia de familie sistemică. I

PUNCTE DE VEDERE

LASZLO BRASSAI, EMESE-IRMA GROSZ, Factori proiectivi privind componenta comportamentală a atitudinii faţă de sănătate la adolescenţi

CRITICĂ ŞI BIBLIOGRAFIE

GHEORGHE IOSIF, ANA-MARIA MARHAN (Ed.), Ergonomie cognitivă şi interacţiune om-calculator, Bucureşti, Editura Matrix Rom, 2005, 184p. (Alexandru D. Iordan)
FILARET SÎNTION, Introducere în Psihologia Socială, Constanţa, Editura Ovidius University Press, 2007, 436p. (Ion Ştefan)
CARMEN LUMINIŢA COJOCARU, Incidenţa inteligenţei emoţionale în cristalizarea profilului personologic, Bucureşti, Editura Centrului Tehnic – Editorial al Armatei, 2008, 176p. (Gheorghe Neacşu)

Revista de Psihologie: 2007, t. 53, nr. 3-4

Details: Parent Category: Revista de Psihologie; Last Updated on Monday, 23 January 2012 11:56

Revista de Psihologie

Tomul 53, Nr. 3–4, 2007

SUMAR si rezumate [RO] CONTENTS and abstracts [EN]

SUMAR

STUDII SI CERCETARI

MIHAI ANIŢEI, MIHAELA POPA CHRAIF, The life long learning strategies and benchmarking policies in Romania
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU, Interacţiune şi contract de comunicare
MARIA NEAGOE, Organizarea sistemică a atenţiei selective. Un model explicativ
MIHAI IOAN MICLE, Motivaţie – modele clasice şi integrative .I
CAMELIA POPA, Profilul personologic (factorial) al jurnalistului
GABRIELA FLORENŢA POPESCU, Vârstele timidităţii
ŞTEFAN C. LIŢĂ, Solicitări psihice în activitatea personalului din domeniul ordinii şi siguranţei publice
DOINA-ŞTEFANA SĂUCAN, AURORA LIICEANU, Violenţa maritală şi criminalitatea feminină
ADRIAN PRISĂCARU, Controlul stresului pe câmpul de luptă

CONTRIBUŢII METODOLOGICE

MIHAI ANIŢEI, Posibilităţi şi limite în abordarea experimentală a conştiinţei – aspecte metodologice

CRITICĂ ŞI BIBLIOGRAFIE

ION MORARU, Psihologia haologică, Bucureşti, Editura Matrix Rom, 2006, 138 p. (Beatrice Balgiu)
MIHAI C. TEODORESCU, Teologia naturală şi etica planificării familiale, Bucureşti, Editura Paideia, 2006, 364 p. (Cornelia Rada)