REVISTA DE PSIHOLOGIE

(Journal of Psychology) 

Vol. 57,  Nr. 1,   2011
 

 Rev. Psih., vol. 58, nr. 1, p. 01–106, Bucureşti, ianuarie - martie 2012


 

EDITORIAL

ADRIAN NECULAU
Dramele psihologilor români: întemniţaţi, anchetaţi, supravegheaţi
Rev. Psih., vol. 58, nr. 1, p. 5–22, Bucureşti, ianuarie – martie 2012

 

STUDII ŞI CERCETĂRI

FLORICA DUMITRESCU
Investigaţii preliminare în studiul evoluţiei şi dezvoltării personalităţii
Rev. Psih., vol. 58, nr. 1, p. 23–32, Bucureşti, ianuarie – martie 2012

 

SIMONA TRIFU, CRISTINA DELCUESCU
Persistenţa mecanismelor arhaice de apărare în tulburările de personalitate

Rev. Psih., vol. 58, nr. 1, p. 23–32, Bucureşti, ianuarie – martie 2012

 

SIMONA MARIA GLĂVEANU
Rezistenţa la stres – resursă a competenţei parentale

Rev. Psih., vol. 58, nr. 1, p. 45–56, Bucureşti, ianuarie – martie 2012

 

ŞTEFAN VLĂDUŢESCU
Persuasion as a form of influence
Rev. Psih., vol. 58, nr. 1, p. 57–64, Bucureşti, ianuarie – martie 2012

 

GHEORGHE COJOCARIU
Dimensiunea psihoistorică a protocronismului în media românească. I
Rev. Psih., vol. 58, nr. 1, p. 77–87, Bucureşti, ianuarie – martie 2012

 

LORETA MAGDALENA POPA
Breast cancer
Rev. Psih., vol. 58, nr. 1, p. 77–87, Bucureşti, ianuarie – martie 2012

 

PUNCTE DE VEDERE

ANGEL IULIAN POPESCU

The psychological impact of ideology in european societies. East-West comparative study with the analysis of certain paradoxes. I

 Rev. Psih., vol. 58, nr. 1, p. 89–98, Bucureşti, ianuarie – martie 2012

 

CRITICĂ ŞI BIBLIOGRAFIE

MICTAT GÂRLAN, Etnopsihologii minoritare în spaţiul dobrogean, Iaşi, Editura Lumen, 2007, 237 p. (Dan Constantin Rădulescu)

Rev. Psih., vol. 58, nr. 1, p. 99–101, Bucureşti, ianuarie – martie 2012

 

VIAŢA ŞTIINŢIFICĂ

PSIWORLD 2011 – International Conference „Psychology and the realities of the contemporary world", Second Edition, Bucharest, 27 – 30 October 2011 (Doina-Ştefana Săucan)

Rev. Psih., vol. 58, nr. 1, p. 103, Bucureşti, ianuarie – martie 2012

 

ANIVERSĂRI

Profesorul Jacques Leplat la 90 de ani (Zisu Weintraub)

Rev. Psih., vol. 58, nr. 1, p. 105–106, Bucureşti, ianuarie – martie 2012

 


Rev. Psih., vol. 58, nr. 1, p. 1–106, Bucureşti, ianuarie – martie 2012 


 

REZUMATE

 

DRAMELE PSIHOLOGILOR ROMÂNI: ÎNTEMNIŢAŢI, ANCHETAŢI, SUPRAVEGHEAŢI

ADRIAN NECULAU

Scopul acestui studiu, elaborat în urma unei cercetări de arhivă şi apelând la mărturii memorialistice, este acela de a atrage atenţia asupra unor condiţii de context social care au influenţat decisiv existenţa şi munca ştiinţifică a unor producători importanţi din domeniul psihologiei. Cercetătorii recenţi nu pot evalua opera lor decât ţinând seama de constrângerile şi presiunile la care au fost supuşi. Un capitol dureros din istoria ştiinţei noastre, care trebuie tratat cu atenţie şi empatie.

Text integral in format PD

↑ Inapoi la Cuprins

 


INVESTIGAŢII PRELIMINARE ÎN STUDIUL EVOLUŢIEI ŞI DEZVOLTĂRII PERSONALITĂŢII

FLORICA DUMITRESCU

REZUMAT Scopul acestui articol este conturarea unui demers experimental privind stabilirea temperamentului şi corelarea lui cu performanţele şcolare. Stabilirea temperamentului s-a făcut din trei perspective: metoda aprecierii obiective, cea a autoaprecierii – ambele în funcţie de tablourile temperamentale – şi cea cu ajutorul Chestionarului de personalitate al lui Eysenck. Ipoteza unei corelaţii între temperamente şi performanţe se confirmă, în sensul că temperamentele sangvinic şi flegmatic relevă performanţe şcolare asemănătoare şi mai mari decât celelalte două, coleric şi melancolic. 

Cuvinte-cheie: temperament, personalitate, performanţă şcolară.

Abstract  This article aims at outlining an experiment regarding the temperament and its correlation with school achievement. The determination of temperament has been accomplished through three perspectives: the method of objective appreciation (Zapan, 1984), that of self appreciation – both depending on the temperamental picture – and the method carried out through Eysenck's Personality Questionnaire. The initial hypothesis of a correlation between temperament and performance is confirmed in the sense that both sanguine and phlegmatic temperaments reveal higher school achievement than the other two temperaments, choleric and melancholic.

Keywords: temperament, personality, school achievement.

Text integral in format PDF

↑ Inapoi la Cuprins

 


PERSISTENŢA MECANISMELOR ARHAICE DE APĂRARE ÎN TULBURĂRILE DE PERSONALITATE

SIMONA TRIFU, CRISTINA DELCUESCU

REZUMAT Lucrarea este o cercetare de psihologie clinică, în aria tulburărilor de personalitate, cu implicaţie în psihiatrie (subiecţii sunt internaţi pentru decompensări de coloratură anxioasă, depresivă sau interpretativă). Ipoteza a fost aceea a unui Eu fragil, jalonat de mecanisme de apărare imature şi funcţionare arhaică. Lotul de pacienţi a fost supus unei baterii complexe de teste psihologice (chestionarul de personalitate CAQ, inventarul DSQ, testul Szondi), iar rezultatele obţinute conturează profile diferenţiate, explicate dintr-o perspectivă psihodinamică modernă. Concluziile demonstrează că depistarea precoce a unui astfel de profil atipic ajută semnificativ – în psihologia clinică – la prevenţia decompensărilor de intensitate clinic-psihiatrică.
Cuvinte-cheie: Eu fragil, mecanisme de apărare imature, funcţionare arhaică, decompensări de coloratură anxioasă, depresivă sau interpretativă.

Abstract   This is a research paper in the field of Clinical Psychology, regarding personality disorders and having implications for psychiatry (the subjects are being hospitalized for decompensation with notes of anxiety, depression or interpretive phenomena). The hypothesis was one of a fragile Ego, marked by immature defence mechanisms and archaic functioning. The group of patients underwent a complex battery of psychological tests (The CAQ Personality Inventory, DSQ Inventory, Szondy Test) and the results show diverse profiles, explained from a modern psychodynamic perspective. The conclusions show that an early recognition of such an atypical profile aids significantly – in clinical psychology – in preventing decompensation of clinical psychiatric intensity.

Keywords: fragile Self, immature defence mechanism, archaic functionality, anxious instability, depresive and interpretative instability.

Text integral in format PDF

↑ Inapoi la Cuprins

  


REZISTENŢA LA STRES – RESURSĂ A COMPETENŢEI PARENTALE

SIMONA MARIA GLĂVEANU

Abstract   Our study intended to analyze the relation between coping styles and parental proficiency and to evaluate the effect of the "Stress Management" training module on the development of the corresponding dimension of parental proficiency. Certain questionnaires for identifying the level of parental proficiency (CCP – Glăveanu, 2009) and the coping style (COPE – Carver et al., 1989) were applied to 298 parents. Based on the criteria of "medium and low parental proficiency" and "emotional coping style", 127 of them were selected to participate in the experiment and to attend the training module. The analysis of the parental proficiency level (carried out six months after the completion of the training module) revealed statistically significant differences between the control group (M = 56,27; SD = 20,65) and the experimental one (M = 74,19; SD = 31,21) (t = 2,34; df = 68; sig.< 0,001), but also between the scores of the experimental group before attending the training module (M = 56,43; SD = 21,68) and after (M = 74,19; SD = 34,53) (t = 4,58; df = 33; sig.< 0,001), thus bringing a higher level of accuracy to the training evaluation and validation.

Keywords: stress, stress resistance, parental proficiency, stress management, training.

REZUMAT    Cercetarea noastră îşi propune să investigheze relaţia dintre stilul de coping şi competenţa parentală şi să evalueze efectul pe care îl are modulul „Managementul stresului" din programul de training adresat părinţilor asupra dezvoltării dimensiunii corespunzătoare a competenţei parentale. Studiul a fost realizat iniţial pe 298 de părinţi, cărora le-au fost aplicate chestionare de identificare a nivelului de competenţă parentală (C.C.P. – Glăveanu, 2008) şi a tipului de coping (C.O.P.E. – Carver et al., 1989). Dintre aceştia, 127 au fost aleşi pentru a participa la experiment şi la modulul de training (pe baza criteriilor „competenţă parentală medie şi redusă" şi „stil de coping centrat pe emoţie"). Evaluarea realizată după şase luni de la desfăşurarea modulului a relevat diferenţe semnificative statistic sub aspectul competenţei parentale între grupul de control (M = 56,27; SD = 20,65) şi cel experimental (M = 74,19; SD = 31,21) (t = 2,34; df = 68; sig. < 0,001), dar şi între scorurile obţinute de părinţii din grupul experimental înainte de efectuarea modulului trainingului (M = 56,43; SD = 21,68) şi după (M = 74,19; SD = 34,53) (t = 4,58; df = 33; sig. < 0,001), ceea ce aduce o mai mare fineţe a evaluării şi validării trainingului.

Cuvinte-cheie: stres, rezistenţă la stres, competenţă parentală, managementul stresului, training.

Text integral in format PDF

↑ Inapoi la Cuprins

 


PERSUASION AS A FORM OF INFLUENCE

ŞTEFAN VLĂDUŢESCU

Abstract Our research takes into consideration that the consistent structuring of life in society is achieved by social influence. The human being is, in the same time, permeable and vulnerable to influence, has propensity and inertness to be influenced. The thesis in favor of which it is argued is that, in spite of what specialists like Ştefan Boncu (2002), S. Chaiken (1987), R. Petty and J.-T. Cacioppo (1986), Ch. Kiesler (1969) have asserted, the persuasion is a form of social influence, because it relies on the permeability and the influensive inertness of personality, on the human tendency to confirmatively adapt to the situations of influence and on his capacity of assimilating processing the messages of influence. The persuasion thesis, as a form of social influence is also argued by R.B. Cialdini (2001), C.A. Zanbaka (2007) and Ch.U. Larson (2010). The persuasion, because is based on emotions that strike briefly, directly, and efficiently is the short way of influence.

Keywords: persuasion, social influence, communication.

REZUMAT Cercetarea noastră ia în seamă faptul că structurarea consistentă a vieţii în societate se realizează prin influenţă socială. Fiinţa umană este, totodată, permeabilă şi vulnerabilă la influenţă, are propensiune şi dispune de inerţii în a fi influenţată. Teza în favoarea căreia se argumentează este că, în pofida celor opinate de specialişti precum Ştefan Boncu (2002), S. Chaiken (1987), R. Petty şi J.-T. Cacioppo (1986), Ch. Kiesler (1969), persuasiunea reprezintă o formă de influenţă socială, căci se bazează pe permeabilitatea şi inerţia influensivă a personalităţii, pe tendinţa omului de a se adapta confirmativ la situaţiile de influenţă şi pe capabilitatea acestuia de a procesa asimilator mesajele de influenţă. Teza persuasiunii ca formă de influenţă socială este susţinută şi de R.B. Cialdini (2001), C.A. Zanbaka (2007) şi Ch.U. Larson (2010). Persuasiunea, întrucât se fundamentează pe emoţii ce lovesc scurt, direct şi eficace, constituie calea scurtă a influenţei.

Cuvinte-cheie: persuasiune, influenţă socială, comunicare.

Text integral in format PDF

↑ Inapoi la Cuprins

 


DIMENSIUNEA PSIHOISTORICĂ A PROTOCRONISMULUI ÎN MEDIA ROMÂNEASCĂ. I

GHEORGHE COJOCARIU

Abstract    The study started from a set of questions: what is the contribution of the ancestors to the genesis and generalization of media communication; the issues arising from cultural predecessor's area, which led to the development of the field; how the development, the enrichment and the knowledge of media communication took place, considering the spectrum of human representations and perception in accepting the report of psychological and media coverage.

Keywords: Columna centenaria, psychohistory, perception, representation.

REZUMAT   Studiul porneşte de la un set de întrebări: în ce constă contribuţia înaintaşilor la geneza şi generalizarea comunicării mediatice; care sunt problemele generate de predecesorii arealului cultural ce au dus la dezvoltarea acestui domeniu, având în vedere spectrul reprezentărilor şi percepţiei umane, în acceptarea raportului dintre reflectarea psihică şi cea mediatică; în ce fel s-au asigurat evoluţia, îmbogăţirea şi cunoaşterea din domeniul comunicării mediatice. În prima parte a cercetării, am abordat următoarele probleme: preliminarii ale procesualităţii comunicării mediatice; începuturile comunicării mediatice; Columna Centenaria versus Tapiseria Bayeux – o analiză comparativă; impactul Columnei asupra personalităţilor lumii; Columna, un pattern de referinţă pentru opere celebre; Columna – obiect de studiu al imageriei artistice.

Cuvinte-cheie: Columna centenaria, psihoistorie, percepţie, reprezentare.

Text integral in format PDF

↑ Inapoi la Cuprins

 


BREAST CANCER

LORETA MAGDALENA POPA

Abstract     It is appreciated that about 5–10% of adult cancers are due to genetic causes. Genetic pre- disposition is responsible for about 10% of breast cancers and for 5–10% of breast neoplasm, according to various authors. The strategies based on the inhibition of cancer breast cell initiation suffer from lack of information regarding critical initiation factors of breast carcinogenesis and difficulty to identify the moment of exposure. Because the transition of the tumor process, including the promotion, is having place over a long time period, there are more opportunities to apply successfully fighting strategies than prevention strategies. Breast cancer patients survival is a process of life cycle progress, beginning from the diagnosis and so on, on the whole following period, coping with the cancer stress.

Keywords: cancer, genetic predisposition, risk factors.

REZUMAT     Se apreciază că aproximativ 5–10% dintre cancerele adulţilor se datorează unor cauze ereditare. Predispoziţia genetică este responsabilă pentru aproximativ 10% din cancerele mamare şi pentru 5–10% din neoplasmele mamare după alţi autori. Strategiile bazate pe inhibarea iniţierii celulelor mamare canceroase suferă de lipsă de informaţii privind factorii critici de iniţiere a carcinogenezei sânului şi de dificultatea de a identifica momentul expunerilor. Deoarece procesul de malignizare, incluzând promoţia, se desfăşoară pe o perioadă lungă de timp, există o deschidere mult mai largă a oportunităţilor pentru aplicarea cu succes a strategiilor îndreptate împotriva acesteia, în comparaţie cu strategiile care previn iniţierea. Studii arată că în etapa diagnosticului, calitatea comunicării cu medicul influenţează decisiv starea psihică a pacientelor cu cancer mamar. Supravieţuirea bolnavilor de cancer este procesul de derulare a vieţii, de la diagnostic şi în continuare, pe toată perioada care urmează, făcând faţă solicitărilor cancerului.

Cuvinte-cheie: cancer, predispoziţie genetică, factori de risc.

Text integral in format PDF

↑ Inapoi la Cuprins

 


THE PSYCHOLOGICAL IMPACT OF IDEOLOGY IN EUROPEAN SOCIETIES. EAST-WEST COMPARATIVE STUDY WITH THE ANALYSIS OF CERTAIN PARADOXES. I

ANGEL IULIAN POPESCU

Abstract    The capacity of totalizing knowledge in order to get an extensive picture regarding both the outside and the inner environment of developing human personality means first of all a methodological divorce from any preconceived ideological, philosophical, psychological and sociological framework which would disrupt the approach of the complex human being through a reductionist overlook. Using cross-analysis we can deduce important features of psychology that should be taken into consideration for their use in the direction of increasing the educational potential of Maslowian self-actualization concept.

Keywords: complex research, inter and transdisciplinary methodology, psychology, sociology.

REZUMAT Capacitatea totalizantă a cunoaşterii în direcţia obţinerii unei perspective extinse atât asupra mediului intern, cât şi asupra celui extern al dezvoltării personalităţii umane, înseamnă înainte de toate un divorţ metodologic cu orice cadru ideologic, filosofic, psihologic şi sociologic preconceput care ar bloca abordarea fiinţei umane complexe printr-o privire reducţionistă. Folosind analiza încrucişată putem deduce importante trăsături ale psihologiei care trebuie să fie luate în considerare pentru folosirea lor în direcţia creşterii potenţialului educaţional al conceptului maslowian de auto-realizare.

Cuvinte-cheie: cercetare complexă, metodologie inter şi transdisciplinară, psihologie, sociologie.

Text integral in format PDF

↑ Inapoi la Cuprins

 


CRITICĂ ŞI BIBLIOGRAFIE

MICTAT GÂRLAN, Etnopsihologii minoritare în spaţiul dobrogean, Iaşi, Editura Lumen, 2007, 237 p.

Text integral in format PDF

↑ Inapoi la Cuprins

 


VIAŢA ŞTIINŢIFICA

PSIWORLD 2011 – INTERNATIONAL CONFERENCE „PSYCHOLOGY AND THE REALITIES OF THE CONTEMPORARY WORLD", SECOND EDITION, BUCHAREST, 27–30 OCTOBER 2011

Text integral in format PDF

↑ Inapoi la Cuprins

 


ANIVERSĂRI

PROFESORUL JACQUES LEPLAT LA 90 DE ANI

Text integral in format PDF

↑ Inapoi la Cuprins

 


Rev. Psih., vol. 58, nr. 1, p. 1–106, Bucureşti, ianuarie – martie 2012 


 



REVISTA DE PSIHOLOGIE

(Journal of Psychology) 

Vol. 57 , Nr. 2 , p. 285–382,  Bucureşti, octombrie – decembrie 2011 

STUDII ŞI CERCETĂRI

DOINA-ŞTEFANA SĂUCAN, MIHAI IOAN MICLE
Justiţia organizaţională – abordări teoretice
Rev. Psih., vol. 57, nr. 4, p. 291–300, Bucureşti, octombrie – decembrie 2011

 

MICTAT GÂRLAN
Etnicitate şi interetnicitate, modalităţi de abordare
Rev. Psih., vol. 57, nr. 4, p. 301–316, Bucureşti, octombrie – decembrie 2011

 

CAMELIA POPA
Factori personologici ai insecurităţii rutiere – direcţii actuale de cercetare
Rev. Psih., vol. 57, nr. 4, p. 317–325, Bucureşti, octombrie – decembrie 2011

 

THEA IONESCU
Abordarea embodied cognition şi studiul dezvoltării cognitive
Rev. Psih., vol. 57, nr. 4, p. 326–339, Bucureşti, octombrie – decembrie 2011

 

ELENA STĂNCULESCU
Self-reflexive emotions
Rev. Psih., vol. 57, nr. 4, p. 340–348, Bucureşti, octombrie – decembrie 2011

 

BRÎNDUŞA ORĂŞANU
Memories and triangulation in interpretative psychoanalytical work. II
Rev. Psih., vol. 57, nr. 4, p. 349–357, Bucureşti, octombrie – decembrie 2011

  

PUNCTE DE VEDERE

ŞTEFAN VLĂDUŢESCU
Feedback between psychology and communication
Rev. Psih., vol. 57, nr. 4, p. 359–366, Bucureşti, octombrie – decembrie 2011

 

CRITICĂ ŞI BIBLIOGRAFIE

JACQUELINE BARUS-MICHEL, ADRIAN NECULAU (coord.), Psihosociologia crizei, Bucureşti, Editura Trei, 2011, 363 p. (Doina-Ştefana Săucan)
Rev. Psih., vol. 57, nr. 4, p. 367–374, Bucureşti, octombrie – decembrie 2011

 

CORNELIA RADA, MONICA TARCEA, Viaţa sexuală şi familia în mediul urban românesc, Iaşi, Institutul European, 2010, 285 p. (Georgeta Preda)
Rev. Psih., vol. 57, nr. 4, p. 367–374, Bucureşti, octombrie – decembrie 2011

  

IN MEMORIAM

Filimon TURCU (1 aprilie 1932 – 8 mai 2011)
Article by Constantin Voicu
Rev. Psih., vol. 57, nr. 4, p. 375–376, , Bucureşti, octombrie – decembrie 2011

 


 

Rev. Psih., vol. 57, nr. 4, p. 285–382, Bucureşti, octombrie – decembrie 2011

 


 

REZUMATE

 

JUSTIŢIA ORGANIZAŢIONALĂ – ABORDĂRI TEORETICE

DOINA-ŞTEFANA SĂUCAN MIHAI IOAN MICLE

REZUMAT   Articolul de faţă abordează câteva date teoretice din literatura justiţiei organizaţionale. Sunt abordate tipuri ale justiţiei organizaţionale, respectiv justiţia distributivă, cea procedurală şi interacţională. S-a încercat scoaterea în evidenţă a ideii conform căreia teoriile asupra justiţiei organizaţionale diferă în funcţie de tipul de elemente preferate, de tipurile de reguli aplicate şi de structura evaluărilor. Justiţia distributivă priveşte corectitudinea rezultatelor, justiţia procedurală reflectă corectitudinea procedurilor, iar justiţia interacţională se adresează schimburilor interpersonale şi informaţionale ce privesc procedurile şi rezultatele. Valoarea predictivă a tipurilor de justiţie variază în funcţie de contextul organizaţional.

Cuvinte-cheie: justiţie organizaţională, justiţie distributivă, justiţie procedurală, justiţie interacţională.

 

Abstract     The purpose of this paper is to explain some theoretical data on the organizational psychology. We focus on clearly defining organizational justice types, along with a literature review of each. Some types of organizational justice are discussed: distributive, procedural and of interaction. We tried to point out the idea that the theories on the organizational justice differ depending the type of preferred elements, of rules applied and the evaluation structure. The distributive justice concerns the correctitude of results; the procedural justice reflects the correctitude of procedures, and the interactional and informational justice addresses to the interpersonal and informational changes for the procedures and results. The predictive value of the organizational justice types varies according the organizational context.


Keywords: organizational justice, distributive justice, procedural justice, interactional justice.

Text integral in format PDF 

↑ Inapoi la Cuprins

 


 

ETNICITATE ŞI INTERETNICITATE, MODALITĂŢI DE ABORDARE

MICTAT GÂRLAN

Abstract    In the paper are analised fundamental concepts of the ethnopsychology: ethnicity and inter- ethnicity, similarities and differences, criteria and approaches, methodological aspects and tools of researches. Have been analised too the personological patterns of the most important ethnies in Romania.
In the personal researches have been compared the interethnical evaluations with the self evaluations. The two types of images were very different, especialy to the gypsies.

Keywords: ethnicity, interethnicity, diagnosis of relationships, ethical values.

 

REZUMAT  În articol sunt analizate conceptele fundamentale ale etnopsihologiei: etnicitate şi interetnicitate, asemănări şi diferenţe, criterii de abordare, aspecte metodologice, instrumente de cercetare, modele personologice ale principalelor etnii din România. În cercetările personale au fost comparate evaluările interetnice cu cele ale autoevaluărilor, cele două tipuri de evaluare fiind foarte diferite. Autorul exemplifică aceste diferenţe de imagine obţinute pe etnia romilor.

 

Cuvinte-cheie: etnicitate, interetnicitate, diagnoze de relaţii, valori etnice.

Text integral in format PDF 

↑ Inapoi la Cuprins

 


 

FACTORI PERSONOLOGICI AI INSECURITĂŢII RUTIERE – DIRECŢII ACTUALE DE CERCETARE

CAMELIA POPA

Résumé   Une stratégie de sécurité routière, dans une société qui est confrontée à un problème aussi grave que la mort accidentelle de milliers de personnes par année, doit tenir compte de la complexité de la relation entre la personnalité d'un individu et son comportement sur la route. Cet article, de type théorique, examine des dernières recherches psychologiques sur le risque routier.

Mots-clés: insécurité routière, personnalité, facteurs, comportement sur la route.

 

REZUMAT   O strategie de securitate rutieră, într-o societate care se confruntă cu o problemă atât de gravă ca miile de morţi accidentale într-un an, trebuie să ţină seama de complexitatea relaţiei între personalitatea unui individ şi comportamentul său în trafic. Acest articol, teoretic, examinează câteva cercetări psihologice recente asupra riscului rutier.

Cuvinte-cheie: insecuritate rutieră, personalitate, factori, comportament pe drumurile publice.

Text integral in format PDF

↑ Inapoi la Cuprins

 


 

ABORDAREA EMBODIED COGNITION ŞI STUDIUL DEZVOLTĂRII COGNITIVE

THEA IONESCU

REZUMAT    Acest articol teoretic aduce în prim plan una dintre principalele abordări post-cognitiviste, şi anume abordarea embodied cognition, cu scopul de a-i analiza rolul pentru investigarea dezvoltării cognitive. În prima parte, discutăm conceptul de „cogniţie", aşezând faţă în faţă cognitivismul tradiţional şi abordarea embodied cognition. A doua parte prezintă date ştiinţifice care surprind natura embodied a cogniţiei pe parcursul ontogenezei, precum şi influenţa studiilor din psihologia dezvoltării în conturarea acestei noi abordări în psihologie. Articolul se încheie cu prezentarea consecinţelor pozitive ale abordării embodied cognition atât pentru cercetare, cât şi pentru practică.

Cuvinte-cheie: embodied cognition, dezvoltare cognitivă, simboluri.

 

Abstract    This theoretical article presents one of the main post-cognivist approaches, namely embodied cognition, with the aim of analyzing its role for the study of cognitive development. In the first part, we will discuss the notion of "cognition" by considering traditional cognitivism and embodied cognition. The second part presents empirical evidence for the embodied nature of cognition throughout development, and also for the role that developmental studies have for the embodied cognition approach in psychology. The article ends by presenting the positive consequences that the embodied cognition approach can have both for research and practice.

Keywords: embodied cognition, cognitive development, symbols.

Text integral in format PDF

↑ Inapoi la Cuprins

 


SELF-REFLEXIVE EMOTIONS

ELENA STĂNCULESCU

Abstract In this paper it has been explored a category of emotions that received relatively scarce attention in the psychological research – self-reflexive emotions. Recently, psychologists and sociologists are interested to find their structure and social rules or conventional standards that influence their's expression and regulation. Self-reflexive emotions include: shame, embarrassment, humility, guilt, envy, jealousy, pride, and gratitude. All self-reflexive emotions (positive and negative) share the same characteristic: another person's behavior or attitude is affecting the self. It could be very fruitful for the affective life understanding if the specialists will profoundly explore the cultural and gender differences in experiencing the large register of self-conscious or self-reflexive emotions.

 Keywords: self-reflexive emotions, shame, guilt, envy, pride.

 

REZUMAT În acest articol a fost explorată o categorie a emoţiilor care a primit o atenţie relativ scăzută în cercetarea psihologică – emoţiile auto-referenţiale. Recent, psihologii şi sociologii au devenit interesaţi să găsească structura şi regulile sociale sau standardele convenţionale care influenţează exteriorizarea şi reglarea acestora. Emoţiile auto-referenţiale includ: ruşinea, stânjeneala, umilinţa, vinovăţia, invidia, gelozia, mândria şi gratitudinea. Toate emoţiile auto-referenţiale împărtăşesc aceeaşi trăsătură: comportamentul sau atitudinea altei persoane afectează eul. Ar putea fi foarte folositor pentru înţelegerea vieţii afective dacă specialiştii vor aprofunda diferenţele culturale şi de gen în experimentarea registrului vast al emoţiilor conştientizării de sine sau auto-referenţiale.

Cuvinte-cheie: emoţii auto-referenţiale, ruşine, vinovăţie, invidie, mândrie.

Text integral in format PDF 

↑ Inapoi la Cuprins

 


MEMORIES AND TRIANGULATION IN INTERPRETATIVE PSYCHOANALYTICAL WORK. II

BRÎNDUŞA ORĂŞANU

Abstract   The paper deals with the relation between procedural memory and declarative memory, from the perspective of the triangulation in psychoanalysis. The patient's explicit reference to his past, even when it procedurally is a defence, it is also, declaratively, a step towards assuming the origin of a certain psychic content. This step would correspond to a "witness": within the framework of the judiciary metaphor, the side in the patient which "declares" the reconstruction of his past "gives witness" about something which can only belong to himself. The author puts into evidences the importance of the active contribution by the patient to the birth of interpretation in the here and now.
The patient's explicit discourse upon his past may constitute itself as a necessary "third" in the differentiation between transference and countertransference, valid for both protagonists of the analytical session. This hypothesis is illustrated by means of a clinical fragment.

 

Keywords: explicit memory, differentiation, triangulation, witness.

 

 

REZUMAT   Lucrarea tratează despre raportul dintre memoria procedurală şi memoria declarativă, din perspectiva operaţiei de triangulare în psihanaliză. Referinţa explicită a pacientului la trecutul său, chiar dacă este o apărare din punct de vedere procedural, constituie, în mod declarativ, şi un pas spre asumarea originii unui anumit conţinut psihic. Acest pas ar corespunde cu un „martor": dacă utilizăm metafora judiciară, partea din pacient care „declară" reconstrucţia trecutului lui „stă drept mărturie" că un anumit lucru nu poate să-i aparţină decât lui. Autoarea pune în evidenţă importanţa contribuţiei active a pacientului la formarea interpretării în aici-şi-acum. Discursul explicit al pacientului asupra trecutului său poate constitui, în sine, un „terţ" necesar în diferenţierea dintre transfer şi contra- transfer, valid pentru ambii protagonişti ai şedinţei de analiză. Această ipoteză este ilustrată cu un fragment clinic.

Cuvinte-cheie: memorie explicită, diferenţiere, triangulare, martor.

Text integral in format PDF 

↑ Inapoi la Cuprins

 


 

FEEDBACK BETWEEN PSYCHOLOGY AND COMMUNICATION

ŞTEFAN VLĂDUŢESCU

Abstract The study is placed at the intersection of the cognitive psychology with the theory of communication. It joins the contemporary effort of the category developing of some experiences in order to obtain the consubstantial instruments to the phenomena and processes upon which, investigative, it is supposed to intervene with them. For the configuration of a viable concept, clear and distinct from the feedback, relevant opinions are analyzed, contradictory positions are confronted and the historical, psychological, systemic and communicational reconstruction of this theoretical construct is achieved. Generally, it comes out that any systemic, cognitive or cogitative process lawfully implies a feedback connection. Finally, it is concluded about the feedback definition as the heuristic instrument of control, specific to the finalist systems. Likewise, the parameters (sides), the moments, the levels, the functions and the feedback typology are delimited and the functioning of some feedback networks within the systems is acknowledged.

 

Keywords: feedback, communication, system.

 

 

REZUMAT Studiul se situează la intersecţia psihologiei cognitive cu teoria comunicării. El se înscrie în efortul contemporan de developare categorială a unor experienţe în vederea obţinerii de instrumente consubstanţiale fenomenelor şi proceselor asupra cărora, investigativ, se preconizează a se interveni cu ele. Pentru configurarea unui concept viabil, clar şi distinct de feedback se analizează opiniile relevante, se confruntă poziţiile contradictorii şi se realizează reconstrucţia istorică, psihologică, sistemică şi comunicaţională a acestui construct teoretic. În general, se desprinde, orice proces sistemic, cognitiv sau cogitativ, subîntinde legic o conexiune feedback. Finalmente, se concluzionează în legătură cu definirea feedback-ului drept instrument euristic de reglaj specific sistemelor finaliste. De asemenea, se delimitează parametrii (laturile), momentele, nivelurile, funcţiile şi tipologia feed- back-ului şi se constată funcţionarea în cadrul sistemelor a unor reţele de feedback.

Cuvinte-cheie: feedback, comunicare, sistem. Keywords: feedback, communication, system.

Text integral in format PDF

↑ Inapoi la Cuprins

 


 

CRITICĂ ŞI BIBLIOGRAFIE

JACQUELINE BARUS-MICHEL, ADRIAN NECULAU (coord.), Psihosociologia crizei, Bucureşti, Editura Trei, 2011, 363 p.
Reviewd by Georgeta Preda 

Text integral in format PDF

↑ Inapoi la Cuprins

 


IN MEMORIAM

FILIMON TURCU (1 aprilie 1932 – 8 mai 2011)
Article by Constantin Voicu

Text integral in format PDF

↑ Inapoi la Cuprins

 


 

 


REVISTA DE PSIHOLOGIE

(Journal of Psychology) 

Vol. 57 , Nr. 3, p. 195–284, Bucureşti, iulie – septembrie 2011


STUDII ŞI CERCETĂRI

ŞTEFAN VLĂDUŢESCU
Subliminal perception and subliminal communication
Rev. Psih., vol. 57, nr. 3, p. 201–213, Bucureşti, iulie – septembrie 2011

  

ŞTEFAN C. LIŢĂ
The impact of theoretical construct validity on cauzal structure model within baking industry – a study of applied multivariate data analysis
Rev. Psih., vol. 57, nr. 3, p. 214–226, Bucureşti, iulie – septembrie 2011

 

BRÎNDUŞA ORĂŞEANU
Memories and triangulation in interpretative psychoanalytical work. I
Rev. Psih., vol. 57, nr. 3, p. 227–236, Bucureşti, iulie – septembrie 2011

 

DOINA-ŞTEFANA SĂUCAN, MIHAI IOAN MICLE
Un subiect neglijat în psihologia organizaţională: emoţia
Rev. Psih., vol. 57, nr. 3, p. 237–250, Bucureşti, iulie – septembrie 2011

 

VIRGINIA ROTĂRESCU
Profilul familiei cu un părinte cu SNC afectat acut. II. Studiu experimental
Rev. Psih., vol. 57, nr. 3, p. 251–264, Bucureşti, iulie – septembrie 2011

 

LORETA MAGDALENA POPA
Implicaţiile stării depresive asupra patologiei somatice

 

CRITICĂ ŞI BIBLIOGRAFIE

IN MEMORIAM


Rev. Psih., vol. 57, nr. 3, p. 195–284, Bucureşti, iulie – septembrie 2011


 

REZUMATE

 

SUBLIMINAL PERCEPTION AND SUBLIMINAL COMMUNICATION

ŞTEFAN VLĂDUŢESCU

 

Abstract      The study joins to general psychology. It refers to the elucidation of the status of "subliminal perception" concept, on the epistemological side, and to the delimitation of the content of the perceptive phenomenon which this appoints to, on the pragmatic side. The existence of the subliminal human "consumption" is tested by using logical, psycho- logical, and "of law" arguments and thus the phenomenon is taken out from the shape of any doubt. Subliminal perception does exist. It is not a perceptive act (intentional act), but a perceptive fact (it happens with no implication of the preceptor subject's volition, but sometimes against his will). If the reality of the subliminal perceptive experience, as a whole, in the psychological sphere of the "common sense", was theoretically long refused as a whole, forms of which, such as: the semantic non-conscious primarity (Marcel, 1983), the subliminal sensibilization (Colin Cherry), the non-conscious affective preferences (Bornstein, Leone, Galley, 1987), the semantic processing (Miclea, 1999), were easily assimilated among the gains of the applied psychology. It was necessary only one step in order to reach from "forms" to "type". As a realization of this thinking and above it, as a delimitation (with a separate justification) subliminal perception is chosen to be characterized as being a "type of perception" (Ciofu, 1994) and not a "special form" (Zlate, 1999). It is shown that this type of perception is a communication chanel. On the other hand, after analysing the factors of the subliminal perception (the perceptor subject, the context and the perceptive object), some effects of the subliminal processing of some messages upon behavior are presented. Thus it is concluded that the changes, the alterations that may occur by subliminal perception way are superficial and of short duration but they could become cognitive schedules by consolidating them in other ways. The human behavior cannot be controlled using subliminal messages, but it can accept directing influences. We can talk about general classes, but not specific behaviors (Miclea, 1999).
Keywords: subliminal perception, subliminal communication, subliminal channel.

 

REZUMAT      Studiul se înscrie în domeniul psihologiei generale. El vizează, pe linie epistemologică, clarificarea statutului conceptului de „percepţie subliminală" în structura aparatului conceptual al psihologiei, iar pe linie pragmatică, delimitarea conţinutului fenomenului perceptiv pe care acesta îl desemnează. Prin argumente logice, psihologice şi „de autoritate" se probează existenţa unui „consum" uman subliminal şi se scoate fenomenul în afara câmpului oricărei îndoieli. Percepţia subliminală există. Ea nu este un act perceptiv (act intenţional), ci un fapt perceptiv (se produce fără implicarea voinţei subiectului perceptor, uneori chiar împotriva voinţei acestuia). Dacă realitatea experienţei perceptive subliminale, ca atare, în cadrul psihologic al „bunului simţ", a fost ca întreg din punct de vedere teoretic îndelung refuzată, forme ale acesteia precum: primaritatea semantică non-conştientă (A. Marcel), sensibilizarea subliminală (Colin Cherry), pre- ferinţele afective non-conştiente (R.F. Bornstein, D.R. Leone, D.J. Galley), procesarea semantică (M. Miclea), au fost cu uşurinţă înglobate între câştigurile psihologiei aplicate. De la „forme" la „tip" nu era de făcut decât un pas. Ca un câştig al acestui raţionament şi în plus, ca o delimitare (cu o justificare separată) se optează pentru caracterizarea percepţiei subliminale ca „tip de percepţie" (I. Ciofu) şi nu ca „formă specială" (M. Zlate). Acest tip de percepţie, se arată, constituie un canal de comunicare. Pe de altă parte, după ce se analizează factorii percepţiei subliminale (subiectul perceptor, contextul şi obiectul perceptiv), se evocă unele efecte ale procesării subliminale a unor mesaje asupra comportamentului. Se concluzionează, în acest sens, că schimbările, modificările ce se pot produce pe calea percepţiei subliminale sunt de suprafaţă şi de scurtă durată şi că întărite, consolidate pe alte căi, ele se pot instala ca scheme cognitive. Comportamentul uman nu poate fi controlat pe calea mesajelor subliminale, dar el poate primi influenţe de direcţionare. Se pot induce clase generale şi nu comportamente specifice (M. Miclea).
Cuvinte-cheie: percepţie subliminală, comunicare subliminală, canal subliminal.

Text integral in format PDF

↑ Inapoi la Cuprins

 


 

THE IMPACT OF THEORETICAL CONSTRUCT VALIDITY ON CAUSAL STRUCTURE MODEL WITHIN BANKING INDUSTRY – a study of applied multivariate data analysis 

ŞTEFAN C. LIŢĂ

 

Abstract    The current analysis is based on Hopkins' data (1997) used to investigated the causal relations between strategic planning and financial performance within banking industry. The correlation matrix for the seven items developed to capture the construct of strategic planning intensity was used to conduct a confirmatory factor analysis and then, a structural model was fitted to data in order to replicate the model used in the original paper. The results of confirmatory factor analysis showed that: (a) the 7 original items do not measure the specified latent variable, but two separated factors that explain 49% of the variance, (b) the latent variable "strategic planning intensity" might be regarded as one-factor structure measured by 5 items (V1 – determining banks' mission, V2 – developing major long term objectives, V5 – evaluating strategic options, V6 – implementing strategic options, V7 – controlling the implemented strategic option). Although the results of structural equation modelling were not very clear, the general impression was that strategic planning intensity could be indeed regarded as a mediator between institutional factors (managerial and organisational) and financial performance, because: (a) managerial factors have a strong direct effect (0,82) on strategic planning intensity, and also an indirect effect (0,41) on financial performance, mediated by planning intensity, (b) organisational factors have a direct effect on financial performance (0,77) and also an indirect effect (0,086) mediated by planning intensity. The paper ends with few recommendations regarding alternative strategies that might be used to improve the structural model.
Keywords: confirmatory factor analysis, structural equation modelling, strategic planning, managerial and organisational factors, financial performance.

 

REZUMAT   Analiza realizată se bazează pe datele obţinute din studiul lui Hopkins (1997) în care s-au investigat relaţiile cauzale dintre planificarea strategică şi performanţa financiară în domeniul bancar. Matricea corelaţiilor pentru cei 7 itemi dezvoltaţi să măsoare conceptul de „intensitate a planificării strategice" a fost utilizată pentru a realiza o analiză factorială confirmatorie şi apoi un model structural a fost testat cu scopul de a replica analiza din articolul original. Rezultatele analizei factoriale confir- matorii au arătat că: (a) cei 7 itemi originali nu măsoară variabila latentă specificată, ci doi factori separaţi care explică 49% din varianţă, (b) variabila „intensitatea planificării strategice" poate fi privită ca un factor măsurat de 5 itemi (V1 – determinarea misiunii băncii, V2 – dezvoltarea obiectivelor pe termen lung, V5 – evaluarea opţiunilor strategice, V6 – implementarea opţiunilor strategice, V7 – controlul implementării). Deşi rezultatele modelării cu ajutorul ecuaţiilor structurale nu au fost foarte clare, impresia generală a fost totuşi aceea că intensitatea planificării poate fi considerată un factor care mediază relaţia dintre factorii instituţionali şi performanţa financiară, deoarece: (a) factorii manageriali au un efect direct (0,82) asupra planificării şi un efect indirect (0,41) asupra performanţei financiare, mediat de planificare; (b) factorii organizaţionali au un efect direct (0,77) asupra performanţei financiare şi un efect indirect (0,086), mediat de planificare. Lucrarea se încheie cu câteva recomandări referitoare la strategii alternative care ar putea fi utilizate pentru a optimiza modelul structural.

Cuvinte-cheie: analiză factorială confirmatorie, modelare prin ecuaţii structurale, planificare strategică, factori manageriali şi organizaţionali, performanţa financiară.

Text integral in format PDF

↑ Inapoi la Cuprins

 


MEMORIES AND TRIANGULATION IN INTERPRETIVE PSYCHOANALYTICAL WORK. I

BRÎNDUŞA ORĂŞANU

 

Abstract   This paper discusses the relation between procedural memory and declarative memory, from the perspective of the triangulation in psychoanalysis. The patient's explicit reference to his past, even when it procedurally is a defence, it is also, declaratively, a step towards assuming the origin of a certain psychic content. This step would correspond to a „witness": within the framework of the judiciary metaphor, the side in the patient which „declares" the reconstruction of his past „gives witness" about something which can only belong to himself. The author underlines the importance of the active contribution by the patient to the birth of interpretation in the here and now. The patient's explicit discourse upon his past may constitute itself as a necessary "third" in the differentiation between transference and countertransference, valid for both protagonists of the analytical session. This hypothesis is discusses and illustrated by a clinical fragment.
Keywords:   explicit memory, differentiation, triangulation, witness.

 

REZUMAT   Lucrarea discută raportul dintre memoria procedurală şi memoria declarativă, din perspectiva operaţiei de triangulare în psihanaliză. Referinţa explicită a pacientului la trecutul său, chiar dacă este o apărare din punct de vedere procedural, constituie, în mod declarativ, şi un pas spre asumarea originii unui anumit conţinut psihic. Acest pas ar corespunde cu un „martor": dacă utilizăm metafora judiciară, partea din pacient care „declară" reconstrucţia trecutului lui „stă drept mărturie" că un anumit lucru nu poate să-i aparţină decât lui. Autoarea pune în evidenţă importanţa contribuţiei active a pacientului la formarea interpretării în aici-şi-acum. Discursul explicit al pacientului asupra trecutului său poate constitui, în sine, un „terţ" necesar în diferenţierea dintre transfer şi contra- transfer, valid pentru ambii protagonişti ai şedinţei de analiză. Această ipoteză este ilustrată cu un fragment clinic.
Cuvinte-cheie: memorie explicită, diferenţiere, triangulare, martor.

Text integral in format PDF

↑ Inapoi la Cuprins

 


UN SUBIECT NEGLIJAT ÎN PSIHOLOGIA ORGANIZAŢIONALĂ: EMOŢIA

DOINA-ŞTEFANA SĂUCAN, MIHAI IOAN MICLE

 

Abstract This paper aims to answer the question "What is emotional intelligence and which is its role in the organization, at work?" It points out that emotional intelligence helps to promote a better performance at work. Emotional intelligence includes skills involving emotions self control, perception and recognition of others' emotions, which are predictive for a superior performance. The past 25 years, research has revealed also a consistent set of skills, self-confidence, initiative and teamwork which assure performance in organization.Keywords: emotional intelligence, organization, group, social skills, relationships managing.

 

 

REZUMAT Articolul de faţă îşi propune să răspundă la întrebarea „ce este inteligenţa emoţională şi care ar fi rolul ei în organizaţii, la locul de muncă?" Se subliniază faptul că inteligenţa emoţională ajută la promovarea unei performanţe superioare în muncă. Inteligenţa emoţională înglobează abilităţi care implică controlul propriilor emoţii dar şi perceperea, recunoaşterea emoţiilor altora, fiind predictivă pentru o performanţă superioară la locul de muncă. Cercetarea ultimilor 25 de ani a reliefat consecvent un set de competenţe, precum încrederea în sine, iniţiativa şi lucrul în echipă care pot asigura perfor- manţa în organizaţii.
Cuvinte-cheie: inteligenţă emoţională, organizaţie, grup, abilitate socială, managerizarea relaţiilor.

 

Text integral in format PDF

↑ Inapoi la Cuprins

 


PROFILUL FAMILIEI CU UN PĂRINTE CU SNC AFECTAT ACUT. II. STUDIU EXPERIMENTAL

 

VIRGINIA ROTĂRESCU

 

Abstract   The study aims theoretically the special needs of families with a spinal cord/traumatic brain injured parent through the identification of the post-traumatic changes in the family system. The practical objective describes the pilot degree of functioning of the precocious prevention on psycho- pathology as a long term effect for the children in these families. Unlike the normal families, the injured patient families express the suffering of a troubled system. The children in these families have a psychiatric risk through a grown tendency towards internalization/externalization and total problems. The effects of the stressing event can decrease through psychological counseling, the coping strategies become more efficient and the family's functionality and health get better.
Keywords:  CNS injury, family functioning, children, long term health, precocious prevention.

 

 

REZUMAT   Studiul îşi propune, la nivel teoretic, să surprindă nevoile specifice apărute în familiile cu un părinte traumatizat vertebro-medular/cranio-cerebral prin identificarea modificărilor survenite în sistemul familial după intervenţia evenimentului traumatic. Obiectivul practic descrie stadiul pilot de funcţionare a intervenţiei de prevenţie precoce asupra psihopatologiei, ca efect pe termen lung, la care sunt expuşi copiii acestor familii. Familiile pacienţilor traumatizaţi exprimă suferinţele unui sistem tulburat cu tendinţa către redresare. Copiii acestor familii prezintă un risc psihiatric printr-o psihopatologie. Prin consilierea psihologică se diminuează efectele evenimentului stresant, strategiile de coping devin mai eficiente, funcţionalitatea şi sănătatea familiilor sunt îmbunătăţite iar evoluţia pacientului este către diminuarea solicitării în exces a serviciilor medicale.
Cuvinte-cheie:   traumatism al sistemului nervos central, funcţionarea familiei, copii, sănătate pe termen lung, prevenţie precoce.

 

Text integral in format PDF

↑ Inapoi la Cuprins

 


IMPLICAŢIILE STĂRILOR DEPRESIVE ASUPRA PATOLOGIEI SOMATICE

LORETA MAGDALENA POPA

 

Abstract    Depressive disorder is prevalent in pacients with somatical diseases as cancer. In fact, any chronic disease or long-drawn recuperation can develop depressive disorders, just as some medication or treatments. Studies has shown that when depressive disorder is treated in an efficient way on pacients with serious somatical disease, this impoves the prognostic of the others diseases and the pacient adaptation to the treatment. Somatical diseases could predispose to the appearance of depression and vice versa, also common causes, genetics or of environment, could predispose the individual to both of them. Pacients with serious somatical diseases have additional risc factors for the appearance of depression which comes from the period of necessary treatment of the somatical disease, the severity of this being directly proportional to the intensity of depression. Consequences of cancer and medical treatment could appear in time on medical side, psychological, social, occupational and sexual. After the initial adaptation to diagnosis and treatment, women psychosocialy shake down to new conditions better in the first or second year after the finish of the medical cure. Still, there are cases of anxiety and depression generated of fear or disease supposed to be awful, or about the prevalent fear of the appearance of a new tumor or reappearance of one.
Keywords: depression, cancer, stress, therapy, treatment (cure).

 

REZUMAT  Tulburarea depresivă este prevalentă la pacienţii cu boli somatice de tipul cancerului. De fapt, orice boală cronică sau recuperare prelungită poate precipita tulburări depresive, la fel ca şi unele medicamente sau tratamente. Studiile au arătat că atunci când tulburarea depresivă e tratată eficient la pacienţii cu boală somatică gravă, acest lucru îmbunătăţeste pronosticul celorlalte boli şi complianţa pacientului la tratament. Bolile somatice pot predispune la apariţia depresiei şi viceversa iar cauze comune, genetice ori de mediu, pot predispune individul la amândouă. Pacienţii cu boli somatice grave au factori de risc suplimentari pentru apariţia depresiei ce derivă din timpul de tratament necesar bolii somatice, severitatea acesteia fiind direct proporţională cu intensitatea depresiei. Consecinţele cancerului şi tratamentului pot să apară în timp pe latura medicală, dar şi psihologică, socială, ocupaţională, sexuală. După adaptarea iniţială la diagnostic şi tratament, femeile se adaptează psihosocial în general bine, în primul sau al doilea an după terminarea tratamentului. Sunt totuşi cazuri de anxietate şi depresie generate de frica de boală socotită înspăimântătoare sau de teama predominantă de apariţie a unei noi tumori sau recidive.
Cuvinte-cheie: depresie, cancer, stres, terapie, tratament.

Text integral in format PDF

↑ Inapoi la Cuprins

 


CRITICĂ ŞI BIBLIOGRAFIE

MIHAI IOAN MICLE, DOINA-ŞTEFANA SĂUCAN, Motivarea personalului − Ghid pentru manageri, Bucureşti, Editura Tribuna Economică, 2010, 309 p.

Text integral in format PDF

↑ Inapoi la Cuprins

 


IN MEMORIAM

TATIANA SLAMA-CAZACU (25 ianuarie 1920 – 6 aprilie 2011)

Text integral in format PDF

↑ Inapoi la Cuprins

 


Rev. Psih., vol. 57, nr. 3, p. 195–284, Bucureşti, iulie – septembrie 2011


 

 

 


REVISTA DE PSIHOLOGIE

Vol. 57 , Nr. 2 , p. 119–194,  Bucureşti, aprilie – iunie 2011

STUDII ŞI CERCETĂRI

PUNCTE DE VEDERE

VIAŢA ŞTIINŢIFICĂ

 


Rev. Psih., vol. 57, nr. 2, p. 119–194, Bucureşti, aprilie – iunie 2011


 

REZUMATE

 

LE LIEN ET LA COUPURE DANS LES CONTES AVEC ANALYSE PSYCHOLOGIQUE ET ANTHROPOLOGIQUE

ANNIE BARTHÉLÉMY

Résumé Les interprétations des contes merveilleux, en particulier psychanalytiques, renvoient à l’inconscient. L’étude développe une approche complémentaire, qui se réfère à une herméneutique philosophique. Cinq contes ont été sélectionnés en fonction de la thématique du lien et de la coupure. Ces récits, dont le célèbre conte d’Andersen: La Petite Sirène, sont confrontés aux apports anthropologiques de François Flahaut et de Paul Ricoeur. L’étude a permis ainsi de distinguer différentes modalités de la fracture intime qu’éprouve l’homme confronté à l’énigme du sens de la vie et de sa propre vie.

Cuvinte-cheie : legătură, ruptură, basme, interpretare psihanalitică, fractură intimă.

Mots-clés: lien, coupure, contes merveilleux, interpretation psychanalitique fracture intime.

Text integral in format PDF

↑ Inapoi la Cuprins


NEURAL SUBSTRATES OF INHIBITORY CONTROL: A REVIEW AND CRITIQUEION JUVINA

Ion JUVINĂ

Abstract Inhibitory control is difficult to study in behavioral experiments because of its nature; a successful inhibition act does not manifest overtly, thus cannot be directly observed and measured (Kana, Keller, Minshew & Just, 2007). Some influential theorists have called the very existence of cognitive inhibition into question (MacLeod, 2007a). This is a case where brain-imaging research holds the promise to be able to shed light into the covert nature of inhibition, with potentially immeasurable impact on understanding and ameliorating conditions such as ADHD, addiction, and frontal lobe injuries.A critical review of the literature shows that inhibitory control is subserved by a network of brain regions including as key components the inferior frontal cortex, the pre-supplementary motor area, and the sub-thalamic nucleus. It is argued that inhibitory control makes use of basic cognitive processes such as internalized speech. A common inhibitory mechanism for motor, speech and thought acts is proposed. Practical applications of research on inhibitory control are discussed such as brain plasticity exercises and electrical brain stimulation.

Cuvinte-cheie: control inhibitor, conectivitate, substrat neuronal.

Keywords: inhibitory control, connectivity, neural substrate.

Text integral in format PDF

↑ Inapoi la Cuprins


LA REPRÉSENTATION SOCIALE DU POUVOIR DANS LA BALANCE DES DIMENSIONS IDENTITAIRES GENRE ET NATIONALITÉ

IDA GALLI∗, ADRIAN NECULAU∗∗, ROBERTO FASANELLI∗, LUMINIŢA MIHAELA IACOB∗∗, MARIA ADELINA IANOŞ∗∗

Abstract Found for almost 30 years on the agenda of the Neapolitan research team, which is specialized in TRS, the power problems became a thematic emblem (Galli, 1983; Galli, Nigro, 1992; Galli, Fasanelli, 2008). With these premises, the internationalization of this approach looked to us like a normal stage. Among the plurimethodologic research data, undertaken simultaneously in six countries, within the students, the present article has studied the impact of the national and gender affiliation on SRP (Social Representation of Power) for three of the participants in the France, Italy and Romania project. The 120 students, approached by the technique of semi-directive theme interview, have given data that showed, in terms of the thematic coverage of SRP, an upgrading of the gender identity by the nationality of the subjects. Crossing the two identity marks has allowed us finding out that power, as an object of the representation in the target population, tended to be feminized in a relatively homogeneous manner by women, regardless their national affiliation, and masculinized in a non-homogeneous manner by men found in the same conditions.

Cuvinte-cheie: reprezentarea socială a puterii, gen, apartenenţă naţională, distanţă faţă de putere.

Keywords: social representation of power, gender, national affiliation, distance to the power.

Text integral in format PDF

↑ Inapoi la Cuprins


THE INFLUENCE OF ALCOHOL CONSUMPTION ON TIME REACTION AND PERIPHERAL PERCEPTUAL STIMULI

GERNOT SCHUHFRIED, MIHAI ANIŢEI, MIHAELA CHRAIF

Abstract     A driver’s ability to divide his or her attention between two or more visual stimuli can be impaired at BAC of 0.02 percent or lower (Starmer 1989; Howat et al., 1991; Moskowitz et al., 1985). The faster the body absorbs the alcohol, the higher the blood alcohol level will be, and the more alcohol in blood, the greater its effect will be. The objective: In this paper we lay the foundations for studying decision-making in complex dynamic construction management scenarios using situational simulations as experimental tasks. The vine consumption (250 ml, 13%) influence statistically significant the reaction time to visual stimuli and also the appreciation of speed and distances in central field.

Cuvinte-cheie: stimuli vizuali periferici, timp de reacţie, timp de reacţie motoriu, reacţie de decizie.

Keywords: peripheral visual stimuli, reaction time, motor reaction time, decision reaction time. 

Text integral in format PDF

↑ Inapoi la Cuprins


TABLOUL SIMPTOMATOLOGIC ŞI EVOLUTIV AL PATOLOGIEI ALZHEIMER

SIMONA MARICA∗

Abstract Alzheimer is probably one of the most dramatic cognition pathology in elderly, making the researchers question both the etiology and the risk factors, as well as its clinical evolution and symptoms.This article aims at drawing up a synthesis of the most famous studies in the area, thus outlining the image of the disease stages and its clinical emergence.Cuvinte-cheie: Demenţa Alzheimer, factori de risc, stadii, urgenţă clinică. Keywords: Alzheimer disease, risk factors, stages, clinical emergence.Alzheimer is probably one of the most dramatic cognition pathology in elderly, making the researchers question both the etiology and the risk factors, as well as its clinical evolution and symptoms.This article aims at drawing up a synthesis of the most famous studies in the area, thus outlining the image of the disease stages and its clinical emergence.

Cuvinte-cheie: Demenţa Alzheimer, factori de risc, stadii, urgenţă clinică.

Keywords: Alzheimer disease, risk factors, stages, clinical emergence.
 

Text integral in format PDF

↑ Inapoi la Cuprins


AUTISMUL – ASPECTE PSIHOSOCIALE ACTUALE

GABRIEL UNGUREANU∗, ALINA ELENA MARIN ∗∗

Abstract The present study is aimed at addressing a delicate issue of minorities: that of the children with autism. This study sets theoretical and statistical landmarks, and it also pays attention to present psychosocial aspects. The situation of children with autism in Romania is prezented here, as well as the statistical ones in the USA, Great Britain and EU. At the end of the study, we offer a questionnaire designed by a mother of an autistic child.Cuvinte-cheie: minorităţi, autism, posibilităţi terapeutice, aspecte psihosociale. Keywords: minorities, autism, therapeutical possibilities, psychosocial aspects.

Text integral in format PDF

↑ Inapoi la Cuprins


TENERIFE WINTER SCHOOL ON EVIDENCE-BASED PARENT EDUCATION PROGRAMS AND BEST PRACTICES TO PROMOTE POSITIVE PARENTING TENERIFE, SPANIA, 10–14 IANUARIE 2011

SIMONA MARIA GLAVEANU

Text integral in format PDF

↑ Inapoi la Cuprins


 

 


REVISTA DE PSIHOLOGIE

(Journal of Psychology) 

Vol. 57,  Nr. 1,   2011


 Rev. Psih., vol. 57, nr. 1, p. 01–117, Bucureşti, ianuarie - martie 2011

View / Download the complete journal - Volume 57 (01) 2011 in PDF  format


 

 

 

SUMAR / Contents


STUDII ŞI CERCETĂRI  / Studies and researches

ISTORIA PSIHOLOGIEI

CRITICĂ ŞI BIBLIOGRAFIE

VIAŢA ŞTIINŢIFICĂ

 

 

 


 

REZUMATE / Abstracts

 


EMOTIONAL INTELLIGENCE OF PATIENTS WITH BRONCHIAL ASTHMA AND A GROUP PSYCHOTHERAPY PLAN IN 7 STEPS*

ANDREEA-CORINA ROPOTEANU (ZANFIR)

REZUMAT Este binecunoscut faptul că emoţiile puternice, fie pozitive, fie negative, ca şi vulnerabilitatea faţă de stres reprezintă adesea factori importanţi în declanşarea, menţinerea şi accentuarea simptomatologiei astmului bronşic. Pe un lot de 99 de pacienţi diagnosticaţi cu astm bronşic alergic persistent, moderat şi sever de mai bine de 2 ani am aplicat un test de inteligenţă emoţională, testul de personalitate NEO PI R pus la dispoziţie de D&D Consultants şi am elaborat un formular de analiză psihosocială a astmului prin intermediul căruia am evaluat frecvenţa simptomelor fizice, intensitatea stărilor afective negative apărute în timpul sau ulterior crizei şi nivelul calităţii vieţii pacienţilor. În prima ipoteză am presupus că dacă nivelul inteligenţei emoţionale creşte, acest fapt va avea o influenţă pozitivă semnificativă asupra gestionării stărilor afective negative apărute în timpul sau ulterior crizei şi asupra calităţii vieţii pacienţilor. Aceasta s-a infirmat, corelaţiile dintre variabilele menţionate fiind nesemnificative. În cea de-a doua ipoteză, am presupus că există corelaţii semnificative pozitive între coeficientul de inteligenţă emoţională şi factorii extraversie, agreabilitate, deschidere, conştiinciozitate şi o corelaţie semnificativă negativă între coeficientul de inteligenţă emoţională şi factorul nevrozism. Această ipoteză s-a confirmat în totalitate.

Keywords: asthma, emotional intelligence, psychotherapy, emotions, anxiety

Cuvinte-cheie: astm, inteligenţă emoţională, psihoterapie, emoţii, anxietate.

↑ Inapoi la Cuprins


STRUCTURA REPREZENTĂRII SOCIALE A PUTERII LA ADOLESCENŢI

DANIELA MARINESCU

Abstract The phenomenon of power is present in the life of the teenager at least as much as in the other ages; the holders might be parents/family, teachers/school, friends (the company), information, idols, etc. Towards these, the teenager reacts either by attitudes of acceptance and compliance or by outrage and indignation. That is why it is interesting to study power from the teenager's perspective,
considering the permanent conflict between this character and whoever might exert it on him. On the one hand, this study intends to identify the structure of the social representation of power in teenagers
by using the free association method and setting any possible differentiation by biological gender and their prevalent conduct, identified thanks to a self-characterising questionnaire. On the other hand, the
study has in view to examine the results of the comparative analysis with the results from earlier studies carried out on the same social item, but applied to other categories of age.

Cuvinte-cheie: putere, adolescenţi, structura reprezentării sociale.

Keywords: power, teenagers, the structure of the social representation.

↑ Inapoi la Cuprins


IMPLICAŢIA LOCULUI CONTROLULUI ÎN STRUCTURA PERSONALITĂŢII. STUDIU PE FUNCŢIONARI PUBLICI

BEATRICE ADRIANA BALGIU

Abstract This study examines the relevance of locus of control within the administrative officers group’s personality from central administration. After the application of certain psychological questionnaires based on the specific of administrative activity, it can be observed that the respective group emphasizes its features through: ambivalence in the belief of behavioral control, middle creative motivation, low vocational implication, introversion and emotional stability, etc. On this background, locus of control hasn’t a special meaning in the personality of the administrative officers; it influences the inovative intelligence and creative motivation through its component, cognitive interests.

Cuvinte-cheie: locul controlului, personalitate, departament administrativ.

Keywords: locus of control, personality, administrative field.

↑ Inapoi la Cuprins


 STRESUL ŞI DIMENSIUNILE DE PERSONALITATE

 GABRIELA FLORENŢA POPESCU, IOANA OMER

Abstract This research is going to evaluate some of personality dimensions which can influence the level and manifestations of stress; we study empathy, extraversion and neuroticism in a group with many professional categories and peoples from both genders. The objectives of this research were referring to the existence of some correlations between empathy, extraversion, neuroticism and stress.

Cuvinte-cheie: stres, empatie, extraversie, introversie, neuroticism.

Keywords: stress, empathy, extraversion, introversion, neuroticism.

↑ Inapoi la Cuprins


 PROFILUL FAMILIEI CU UN PĂRINTE CU SNC AFECTAT ACUT. I. FUNDAMENTARE TEORETICĂ

VIRGINIA ROTĂRESCU

Abstract The study aims theoretically the special needs of families with a spinal cord/traumatic brain injured parent through the identification of the post-traumatic changes in the family system. The practical objective describes the pilot degree of functioning of the precocious prevention on psychopathology as a long term effect for the children in these families. Unlike the normal families, the injured patient families express the suffering of a troubled system. The children in these families have a psychiatric risk through a grown tendency towards internalization/externalization and total problems. The effects of the stressing event can decrease through psychological counseling, the coping strategies become more efficient and the family’s functionality and health get better.

Cuvinte-cheie: traumatism al sistemului nervos central, funcţionarea familiei, copii, sănătate pe termen lung, prevenţie precoce.

Keywords: CNS injury, family functioning, children, long term health, precocious prevention.

↑ Inapoi la Cuprins


MODELE PARENTALE RELEVATE ÎN TABLOURI FAMILIALE – ABORDARE NOMOTETICĂ

SIMONA MARIA GLĂVEANU

Abstract The psychological study of the modern family is concerned about both the effects of the parent-child interactions upon the development of the child and the ways of optimizing these interactions through training programs meant to lead to the achievement of “parental proficiency”. This study is intended to contribute to the above-mentioned domain by updating and reorganizing the existing knowledge in accordance with the integrative-interactionist approach. In order to further clarify the complex image of the contemporary family, the study introduces the concept of “parental models” and describes seven of these parental types: six of them portrait dysfunctional situations (the authoritarian, indulgent, protective, inconstant, neglectful and aggressive parents) while the seventh (the proficient parent) reveals the optimal situation and is meant to represent a factorial model of parental proficiency. Also, the study analyses the main features that determine the efficiency of the parent-child relation, grouping them in the categories of socio-cultural, socioeconomical, psycho-individual and psycho-inter-individual features.

Cuvinte-cheie: interacţiunea părinţi-copii, modele parentale, competenţă parentală, factori determinanţi, dezvoltarea copilului.

Keywords: parent-child interaction, parental model, parental proficiency, development factors,
child development.

↑ Inapoi la Cuprins


Reprezentanţi ai teoriei bioconstituţionale a personalităţii

FLORICA DUMITRESCU

Abstract The article aims at underlining three major moments in the history of the theories about temperament and personality, represented by Hippocrates and Galen, Khretschmer and Sheldon. Hippocrates and Galen dominated Antiquity and the Middle Ages, correlating temperament with corporal humours, natural elements and the astrological planets. Starting from the major psychiatric entities, circular mania and schizophrenia, E. Kretschmer establishes three somatic types: leptosom, athletic and picnic with their correspondents in temperament,  cyclothymia and schizothymia. V.H. Sheldon associates the somatic element with the temperament, each of them having three specific components.

Cuvinte-cheie: temperament, tip somatic, componentă.

Keywords: temperament, somatic type, component.

↑ Inapoi la Cuprins


EUGENIA ENĂCHESCU: Repere psihologice în cunoaşterea şi descoperirea elevului, Bucureşti, Editura Aramis, 2008, 224 p.

(Gabriel Ungureanu)

↑ Inapoi la Cuprins


Conferinţa internaţională „Psihologia şi realităţile lumii contemporane” la Universitatea din Bucureşti, 18–21 noiembrie 2010

Mihai Aniţei, Mihaela Chraif

↑ Inapoi la Cuprins


 


Revista de Psihologie

(Journal of Psychology)

Vol 56,  Nr. 3-4,  2010

Rev. Psih., vol. 56, nr. 3-4, p. 185–365, Bucureşti, iulie - decembrie 2010

View / Download Journal Contents - Volume  56 (3-4) 2010 in PDF format



SUMAR / Contents


 

STUDII SI CERCETARI

 

CONTRIBUŢII METODOLOGICE

 

ISTORIA PSIHOLOGIEI

 

CRITICĂ ŞI BIBLIOGRAFIE

 

IN MEMORIAM

 

INDEX ALFABETIC, 2010

Index 1; Index 2; Index 3 (363 - 365)

 


 


REZUMATE / Abstracts


 

CONTRAINTE, ÉDUCATION, TRANSFORMATION DES «MENTALITÉS». QUELQUES APPORTS DE LA THÉORIE DES REPRÉSENTATIONS SOCIALES À L’ÉTUDE DE L’EFFICACITÉ DES LOI

ANDREEA ERNST-VINTILĂ∗

Résumé. Cet article propose au lecteur quelques apports de la théorie des représentations sociales à l’étude de l’efficacité des lois, qui lui permettront, en même temps, de réfléchir au changement des mentalités dans la société contemporaine française. L’auteur suggère une approche analytique qui s’intéresse à l’évolution des représentations sociales en interdépendance de la loi, de la norme et de la pratique sociale.

Cuvinte-cheie: teoria reprezentărilor sociale, drept, mentalităţi şi schimbare socială.

Mots-clés: théorie des représentations sociales, droit, mentalités et changement social.

Text integral in format PDF

«Inapoi la Cuprins

 

 


IMAGERY AND EMOTION COMPONENTS OF EVENT DESCRIPTIONS ABOUT SELF AND VARIOUS OTHERS

NICHOLAS A. KUIPER, JENNIFER KUINDERSMA∗

Abstract. Imagery and emotion have been identified as two of the main component systems of autobiographical events. It is not yet known, however, whether a primary focus on either the self or others may have an impact on these components. To investigate this issue, half of the participants in this study provide a real and made-up event description about themselves, and half provide descriptions about a well-known other. In addition, all participants generated a made-up event description about an unfamiliar other. In accord with predictions generated from a multiple-system model, real events received higher visual detail, imaginability, and positive emotion ratings than made-up events. This pattern was also evident for a novel measure of imagery, in which real events were rated as being much more dynamic than made-up events. However, contrary to theoretical positions which  postulate a special enhanced role for self-referent  information processing, the selfdescriptive events were not rated as being easier to imagine and did not have more positive emotions or visual detail, than descriptive events about well-known others. This pattern suggests that efficient cognitive schemata may be involved in the processing of information about both the self and wellknown others. In contrast, descriptions of an unfamiliar other received lower imagery and emotionality ratings, suggesting that less well-differentiated cognitive structures are involved in component processing for these individuals.

Cuvinte-cheie: imagerie (imagistică), emoţie, sine-altul, real-inventat.

Key words: imagery, emotion, self-other, real made-up.

Text integral in format PDF

«Inapoi la Cuprins

 

 


OUTCOMES OF AN INTEGRATED JOURNALING AND MINDFULNESS PROGRAM ON A US UNIVERSITY CAMPUS

IRINA KHRAMTSOVA, PATRICIA GLASCOCK∗

Abstract. The goal of the present study was to implement and investigate a positive psychology program based on journaling and mindfulness on a US campus. As a result of this program, there was a statistically significant increase in mindfulness among the participants. Qualitative analysis of verbal responses revealed that all participants perceived the sessions as beneficial for relaxation, peace of mind, and increase in positive thoughts and emotions. Thus, journaling and mindfulness techniques can be successfully incorporated into college life to increase psychological well-being of  student population, reduce stress, and improve overall college atmosphere.

Cuvinte-cheie: jurnalizare, atenţie/grijă, stare psihologică de bine, sporirea gândurilor şi emoţiilor pozitive.

Key words: journaling, mindfulness, psychological well-being, enhancing positive thoughts and feelings.

Text integral in format PDF

«Inapoi la Cuprins

 

 


POSITIVE AND NEGATIVE SELF-WORTH BELIEFS AND EVALUATIVE STANDARDS

CATHERINE LEITE, NICHOLAS A. KUIPER∗

Abstract. This study examined several different types of self-worth beliefs and evaluations as predictors of depression and self-esteem. Based upon a self-schema model of emotion, some of these beliefs and evaluations had a traditional negative focus (e.g., “I am failing at work”), whereas others focused specifically on positive aspects of self-worth (e.g., “I am able to give, as well as receive, in relationships”). Findings indicated that positive self-worth evaluations were one of the main predictors of greater self-esteem and less depression, thus indicating a need for further exploration of the role of positive evaluative components of the self-schema on psychological well-being. Our findings also revealed that self-worth beliefs and evaluative standards pertaining to independence and a sense of mastery over one’s environment were generally better predictors of well-being than those pertaining to relationships with others. This pattern was particularly evident for self-esteem, and supports the distinction made in the self-schema model between self-worth based upon individualism versus relatedness themes. Finally, we compared the relative predictive utility of the self-schema model with a self-worth contingency model advanced by Crocker. Here, the beliefs and evaluations specified in the self-schema model were significant predictors of well-being, above and beyond the specific content domains specified in the self-worth contingency model.

Cuvinte-cheie: evaluările valorii de sine, depresie, stimă de sine.

Key words: self-worth evaluations, depression, self-esteem.

Text integral in format PDF

«Inapoi la Cuprins

 

 


THE COGNITIVE ORIENTATION OF AGGRESSIVE BEHAVIOR IN SCHOOL CHILDREN

ALIZA CARMEL, SHULAMITH KREITLER∗

Abstract. The purpose was to construct and test a tool for assessing the motivation for aggression in elementary school children. The cognitive orientation questionnaire of aggression in children (COAC) was developed in the framework of the cognitive orientation theory (Kreitler, 2004) which describes how cognitive contents and processes shape motivations and behaviors. The CO-AC is a forced-choice self-report tool. In study 1 it was tested in a sample of 186 children of both genders in the 4th to 7th grade. Aggressiveness was assessed by teachers’ ratings and peers sociometric nominations. In study 2 a short version of the CO-AC was tested in a sample of 44 children of both genders in the 4th to 7th grade in the Scouts’ youth movement. The measures of aggression were the guides’ ratings, direct observations of physical aggression incidents and sociometric nominations. The CO-AC has satisfactory reliability and validity. It differentiated significantly between aggressive and non-aggressive children in terms of mean scores and discriminant analysis. The studies showed that motivation for aggression is a matrix of varied beliefs referring to five major factors of self focus, toughness, action orientation, immediacy and cautious distrust of others.

Cuvinte-cheie: motivaţie, agresivitate, elevi, orientare cognitivă.

Key words: motivation, aggression, school children, cognitive orientation.

Text integral in format PDF

«Inapoi la Cuprins

 

 

 


A MODEL OF DRIVING TESTS BATTERY VALIDATION

MARKUS SOMMER, GERNOT SCHUHFRIED∗, MIHAI ANIŢEI, MIHAELA CHRAIF∗∗

Abstract. Designing a driving test battery is the most secure way to predict the driver behavior before obtaining driver license. The objective is to design a psychological test battery to predict the driving behavior of the potential drivers. The participants were 106 persons, both male and female, age between 18 and 45 years old (M=34.4, 4; S.D. =1.32), different levels of education. The validity criterion has been selected according the driving tasks during driving on the road. Thus, the value of the test reveals the fact that the model has a strong predictive value for the chosen criteria.

Cuvinte-cheie: criteriu, predictori, test tahicoscopic, test de determinare.

Key words: criteria, predictors, tachitoscopic test, determination test.

Text integral in format PDF

«Inapoi la Cuprins

 


THE ROLE OF DECISION SCIENCES IN TACKLING COMPLEX ORGANISATIONAL ISSUES

ŞTEFAN C. LIŢĂ*

Abstract. Starting from the point that many organisational issues can be observed through the decisionmaking lens, the present paper attempts to prove that Decision Sciences provide a broad conceptual, methodological and practical approach useful in tackling both tactical and strategic organisational dilemmas. The paper has three main objectives: (1) to provide a conceptual delimitation regarding decision sciences and strategic management, (2) to investigate the role played by some specific key terms in understanding the meaning of these two concepts, and (3) to discuss how decision sciences could enrich the field of strategy. The paper ends with the conclusion that decision-making expertise represents a fundament to the development and optimisation of any institution and the understanding and use of decision sciences truly has the potential to improve organisational performance.

Cuvinte-cheie: ştiinţe decizionale, management strategic, performanţă organizaţională.

Key words: decision sciences, strategic management, organisational performance.

Text integral in format PDF

«Inapoi la Cuprins

 

 


ENHANCING THE DEVELOPMENT OF DISPOSITIONS IN PRE-SERVICE TEACHER PREPARATION PROGRAMS

EVONN WELTON, SHERNAVAZ VAKIL∗

Abstract. As inclusive practices have become more widespread, it is necessary for all educators to have knowledge and skills in the area of special education so that the needs of all students were met in the classrooms. Therefore many universities across the United States added a course about disabilities/ special education into their curriculum requirements for all education students. Currently, the University of Akron requires all teacher preparation candidates to complete an introductory course in special education to better prepare them to meet the needs of individuals with disabilities in the classroom. This article presents a unique approach by including an individual with autism to present to the class his experiences in school. The first hand interactions with this presenter has proven to be among the most effective methods for establishing positive dispositions while dispelling many of the stereotypes, which the university students may have regarding this population.

Cuvinte-cheie: programe de formare iniţială a cadrelor didactice, cerinţe educative speciale, atitudine pozitivă.

Key words: pre-service teacher preparation, special education, positive dispositions.

Text integral in format PDF

«Inapoi la Cuprins

 

 


THE SELF IN SOCIAL PSYCHOLOGY: TOWARDS NEW PERSPECTIVES

VLAD-PETRE GLĂVEANU∗

Abstract. Interrogations about the self are as ancient as humankind and the “who am I?” question seems to have travelled across historical times only to be posed more acutely than ever in our postmodern age. This essay will start by reviewing definitions of the self as well as the main problems psychologists are confronted with when theorizing the self. I will argue, in supporting the vision of the self as being a social structure, that both tendencies to “individualize” and “discursify” fail to acknowledge the intersubjective nature of the self and its genesis within me–other relations. This particular approach will be further developed by connecting the self to the social context of representations, attributions and culture. In the end, the notion of “synergetic self” will be introduced and developed with an emphasis on its dynamic, transformative, emergent and creative dimensions. I will explain how this new standpoint manages to overcome old dichotomies in the psychology of selfhood and to offer a truly social and contextual account of the self.

Cuvinte-cheie: self, abordarea individualistă, abordare discursivă, intersubiectivitate, cultură, reprezentări, atribuiri, sinergie.

Key words: self, individualistic approach, discursive approach, intersubjectivity, culture, representations, attributions, synergy.

Text integral in format PDF

«Inapoi la Cuprins

 


PROBLEMA COGNIŢIEI ÎN PSIHOLOGIE. V

MARIA NEAGOE*, CĂTĂLIN ANDREI NEAGOE**

Abstract. The main idea of this study is that representation forms a central concept in cognitive psychology, sciences and neuroscience, being an inherent link to these objects’ concern. Therefore, the theorization and the understanding of this concept from this point of view is an imperative. The work here constitutes a step to a thorough analysis of representation and covers the following aspects: the arguments that form the basis of representation in psychology, cognitive sciences and neuroscience; the large spectrum of the major defining perspectives and ways of approaching
representation; its current-usage conceptualization in philosophy, traditional psychology, developmental psychology, and other psychological fields of study.

Cuvinte-cheie: cogniţie, psihologie cognitivă, reprezentare, reprezentare simbolică.

Key words: cognition, cognitive psychology, representation, symbolic representation.

Text integral in format PDF

«Inapoi la Cuprins

 

 


THE BRAVE NEW WORLD OF ELECTRONICS AND THE WELL-BEING OF OUR CHILDREN

BOZHIDAR DIMITROV∗

Abstract. This study is a review over the results of the researches made on the effects of the new electronic technologies on children. The behavioral problems developed by the children whose mothers were using regularly mobile phones during their pregnancy were: 25% more risk from emotional problems; 35% more risk from difficult relationships with peers and chances to become hyperactive; 50% more proneness to problems with conduct. The children who use frequently the mobile phones develop problems as headache, fatigue, difficulties in concentration, vertigo/dizziness, attention disorders, nervousness, changes in the sleep architecture etc. Not just the use of new gadgets create problems, but also social networking websites as Facebook, Twitter etc. are said to shorten attention span, encourage instant gratification and make young people more self-centered. Starting from these researches from around the world, it is very necessary that also Balkan countries to make studies on the impact of new communication technologies.

Cuvinte-cheie: telefoane mobile, noi tehnologii de comunicaţie, ADHD, reţele de socializare.

Key words: mobile phones, new communication technologies, ADHD, social networking.

Text integral in format PDF

«Inapoi la Cuprins

 


CONSTRUCŢIA IDENTITĂŢII PROFESIONALE A STUDENŢILOR MUZICIENI

CAMELIA POPA, GEORGETA PREDA∗

Résumé. Cette recherche longitudinale a l’objectif de surprendre la structuration des traits de personnalité du musicien roumain, pendant sa formation universitaire. À la fin des études, on examinera l’impact des actions formatives-éducatives sur le répertoire des traits de personnalité, en utilisant le même questionnaire el le même groupe des étudiants. La finalité pratique de cette recherche peut être l’optimisation de formation universitaire, en soutenant les formateurs d’apprendre.

Cuvinte-cheie: personalitate, identitate profesională, educaţie.

Mots-clés: personnalité, identité professionnelle, éducation.

Text integral in format PDF

«Inapoi la Cuprins

 


OPEROTROPISMUL – NECESITATE OPŢIONALĂ ÎN PSIHOTERAPIE (DESTINANALIZĂ ŞI DESTINTERAPIE – STUDIU DE CAZ)

VIRGINIA ROTĂRESCU∗

Abstract. This work attempts to approach theoretical and practical concept of Leopold Szondi about the genesys and the assessement of psychological life disorders. Destiny psychology supplies a method of education and therapy conceived as a tool of assistence. It is based on the pathology of unconscious analyses aiming at the individual’s humanization. The case study is an example of L. Szondi’s methodology by the moment the destiny-therapy ends by the professional choice. The recovery comes when the subject is aware of the existential possibilities and appropriate choice.

Cuvinte-cheie: psihologia destinului, destinterapie, operotropism.

Key words: fate psychology, fate terapy, professional choice.

Text integral in format PDF

«Inapoi la Cuprins

 

 


MODEL DE INTERVENŢIE COGNITIV-COMPORTAMENTALĂ ÎN TULBURAREA OBSESIV-COMPULSIVĂ. DERMATILOMANIA

IULIANA OPREA∗

Abstract. Dermatillomania is an obsessive-compulsive spectrum disorder consisting of body focused repetitive behavior. Patients compulsively pick their own skin as a stress release and a coping mechanism for anxiety. There is not many research or information on dermatillomania so it can be very difficult for a patient to find specific treatment or support. A structured CBT protocol can provide both patients and professionals a set of usefull methods and techniques for a better understanding and treatment approach.

Cuvinte-cheie: obsesiv-compulsiv, dermatilomanie, terapie cognitiv-comportamentală.

Key words: obsessive-compulsive, dermatillomania, CBT.

Text integral in format PDF

«Inapoi la Cuprins

 

 


CONCEPŢIA DESPRE PERSONALITATEA UMANĂ ÎN PSIHOLOGIA ROMÂNEASCĂ – PERIOADA INTERBELICĂ

FLORICA DUMITRESCU∗

Abstract. The purpose of the article is to highlight the way the Romanian psychology approached the human personality concept between the two world wars. The concept of human personality, although not used as such, has the idea of individuality, of human being, as its equivalent. It used to be in relation with the Ego. Its components are basically the temperament and the character. The contribution of the academic staff is consistent, yet distinct. Its consistency is the consequence of the superior theoretical standard in accordance with the most recent research in the field at that time. While at the University in Bucharest, C. Rădulescu-Motru assigned a philosophical value to personality and inclination inside “the system of the energetic personalism” and of the “theory of the elites”, the Department in Cluj was represented by D. Todoranu who achieved a unitary conception about temperament in accordance with a corresponding diagnostic methodology and also by N. Margineanu whose research culminated in a synthetic and encyclopedic academic approach to human person.

Cuvinte-cheie: personalitate, temperament, caracter.

Key words: personality, temperament, character.

Text integral in format PDF

«Inapoi la cuprins

 

 


MĂSURA ÎN ŞTIINŢĂ ŞI ÎN ISTORIA PSIHOLOGIEI

GRIGORE NICOLA∗, ADRIAN PRISĂCARU∗∗

Abstract. The measurement is a central dimension of evolution and progress in culture-cuvilization fusion. Psychology, a scientific field with “long past and short history” has adopted traditional methodology of “direct” and “mediated” measurement, approching today, without inhibition, evaluation of human performances and potentialities.

Cuvinte-cheie: măsură, măsurare, civilizaţie şi cultură, fizic şi psihic, performanţă şi potenţial.

Key words: measure, measurement, civilization and culture, physics and psychic scales, performance and potential

Text integral in format PDF

«Inapoi la Cuprins

 


  


Revista de Psihologie

Tomul 56,  Nr. 1–2,  2010
 
 

Rev. Psih., vol. 56, nr. 1-2, p. 1-178, Bucureşti, ianuarie - iunie 2010
View / Download Journal Contents - Volume  56 (1-2) 2010 in PDF format

  

SUMAR

STUDII SI CERCETARI

PUNCTE DE VEDERE

CRITICĂ ŞI BIBLIOGRAFIE

VIAŢA ŞTIINŢIFICĂ

  


  

REZUMATE

 

FUNCŢIA EXECUTIVĂ – CONCEPT ŞI MODELARE

ALEXANDRU D. IORDAN

REZUMAT. Funcţiile executive sunt în general identificate ca fiind procese cognitive de supervizare, care implică atât un înalt nivel de organizare, procesare complexă şi performanţă comportamentală. În prezent, există multe dezbateri cu privire la definirea şi evaluarea lor. Prezentul studiu de sinteză analizează principalele tendinţe în conceptualizarea şi modelarea funcţiei executive, pe următoarele coordonate: probleme terminologice, definire, perspectivă istorică, modele actuale, neuroanatomie, dezvoltare şi probleme de evaluare.


« Back



 

SINDROMUL BURNOUT CA FUNCŢIE A PERSONALITĂŢII ŞI CREATIVITĂŢII

 BEATRICE BALGIU

REZUMAT. Lucrarea de faţă şi-a propus investigarea sindromului burnout văzut în principal ca epuizare psihofizică, în cadrul unui grup de 105 studenţi din domeniul tehnic şi intercorelarea acestuia cu factorii intrapsihici precum factorii de personalitate din teoria Big Five, creativitatea şi motivaţia creativă. Rezultatele arată că pentru grupul analizat, agreabilitatea, tendinţa de rafinare intelectuală şi atitudinile creative deţin condiţia de stimulare a burnout-ului. În timp ce  extraversia, conştiinciozitatea în domeniul profesional şi controlul emoţional acţionează ca obstacole împotriva epuizării, depersonalizării şi gradelor înalte de burnout. Pe de altă parte, burnout-ul nu corelează cu potenţialul creativ dar afectează atitudinile creative.

Cuvinte cheie: sindrom burnout, studenţi, personalitate, Big Five.
Key words: burnout syndrome, students, personality, Big Five.


« Back



 

PROBLEMA COGNIŢIEI ÎN PSIHOLOGIE. IV

MARIA NEAGOE, CĂTĂLIN ANDREI NEAGOE

REZUMAT Studiul porneşte de la complexitatea şi totodată dificultatea studierii cogniţiei, implicit de la necesitatea ca, în psihologie, să se adopte o viziune enciclopedistă, o perspectivă psihologică largă, bazată pe sistematizări şi evaluări complexe, centrate pe contribuţii a diferite discipline ştiinţifice şi curente psihologice. În acest context, apare ca stringentă cerinţa de cunoaştere a paradigmelor şi metodologiei aferente, în baza cărora se realizează interpretări ale unor fenomene şi comportamente psihologice. Temă preferată, cu multiple aşteptări pentru elucidarea sistemului cognitiv uman, totodată extrem de dificilă – cercetarea tipurilor de relaţii posibile între structurile şi funcţiile creierului, pe de o parte, şi structurile şi funcţiile psihice, pe de alta – sugerează nevoia de cunoaştere a modului în care, în psihologie şi filozofie, au fost înţelese raporturile dintre spirit şi materie, spirit şi corp, spirit şi creier. Drept urmare, analiza noastră vizează două aspecte: (a) poziţiile filozofice tradiţionale, regăsite în noile dezbateri cu privire la tipurile de raporturi menţionate; (b) soluţii contemporane, în psihologie, la paradigma dualităţii spirit-corp (paralelismul psihofiziologic şi ipoteza izomorfismului de structură).

Cuvinte cheie: cogniţie, filosofia cogniţiei, neuropsihologie cognitivă, corp-spirit
Key words: cognition, cognitive philosophy, cognitive neuropsychology, body-spirit


« Back



 

 

APLICAŢII ALE  NOILOR TEHNOLOGII DE IMAGISTICĂ CORTICALĂ ÎN  DETECŢIA COMPORTAMENTULUI SIMULAT

MIHAI ANIŢEI, VIOREL PAŞCA

REZUMAT Bazele ştiinţifice ale detecţiei comportamentului simulat prin utilizarea tehnicii poligraf sunt contestate de o parte a comunităţii ştiinţifice, care invocă lipsa unor teorii consistente pentru susţinerea unei legături cauzale, clare, între procesele cognitive implicate în simulare şi indicatorii fiziologici periferici măsuraţi (parametrii respiratori, cardiovasculari, reacţia electrodermală). În acest context, neuroştiinţele sunt tot mai des invocate pentru abordarea nivelului cognitiv al comportamentului simulat, în încercarea de a înţelege substratul neurofiziologic al proceselor mentale subiacente acestuia. Articolul trece în revistă rezultatele unor cercetări care vizează utilizarea electroencefalografiei (EEG) şi imagisticii prin rezonanţă magnetică funcţională (fMRI) pentru stabilirea unor corelate neurofiziologice ale comportamentului simulat la nivel cortical. Sunt prezentate rezultatele unor cercetări din ultimii ani precum şi tehnici şi metode de abordare experimentală a comportamentului simulat cu ajutorul acestor tehnologii. Explorarea mecanismelor corticale ale procesării informaţiei a demonstrat că simularea nu este un concept monolitic şi există o varietate de subtipuri şi categorii în această sferă conceptuală care au proiecţii corticale diferite şi care presupun procesări diferite ale informaţiei. Concluziile articolului arată că operaţionalizarea acestor tehnologii trebuie sincronizată cu cercetarea fundamentală care vizează elaborarea unor teorii ştiinţifice solide asupra comportamentului simulat şi nu în ultimul rând cu analizarea consecinţelor etice, juridice şi politice.

 

« Back



 

 

 STAREA DE BINE SUBIECTIVĂ (SUBJECTIVE WELL - BEING) A PROFESORILOR DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

ELENA STĂNCULESCU

REZUMAT Scopul acestui studiu a fost explorarea stării subiective de bine a profesorilor din învăţământul preuniversitar, din perspectiva psihologiei pozitive. Instrumentul de cercetare a fost o baterie de teste constituită din opt scale, care au relevat bune proprietăţi psihometrice. Eşantionul a fost format din 168 de profesori (47% din gimnaziu şi 53% de la liceu), cu o medie de vârstă de 42, 49 ani. În prima ipoteză am presupus că starea subiectivă de bine este corelată cu: suportul social perceput, optimism, autoeficacitatea generală, autoeficacitatea profesorilor şi stima de sine. În cea de-a doua ipoteză am presupus că varianţa stării subiective de bine poate fi explicată de: autoeficacitate, stimă de sine, optimism şi suportul social perceput. Rezultatele au confirmat ipotezele. Starea subiectivă de bine ridicată este importantă, pentru că oamenii fericiţi şi satisfăcuţi tind să aibe şi alte caracteristici dezirabile, cum ar fi sănătatea mentală şi fizică.

 

« Back



 

STRESUL PSIHIC ÎN TUMORILE CRANIO-CEREBRALE

VIRGINIA ROTĂRESCU,  ALEXANDRU VLAD CIUREA

REZUMAT Există deja o bază ştiinţifică conform căreia apare o limită a eficienţei medicale în perioada profilactică dar şi în timpul tratamentului. Această eficienţă poate fi sporită tratând starea emoţională a pacientului odată cu starea lui medicală. Problema survine atunci când personalul medical ignoră felul în care reacţionează pacienţii din punct de vedere emoţional, chiar dacă ar trebui să se preocupe de starea noastră exclusiv fizică. Excepţionala diversitate a leziunilor cerebrale, precum şi gravitatea deosebită a tulburărilor motorii, senzoriale şi psihice pe care le antrenează, face ca demersul diagnostic să fie cât mai urgent şi precis astfel încât posibilitatea supravieţuirii pacientului cu sechele minore să crească. Este recunoscut efectul dispoziţiei sufleteşti pozitive asupra sistemelor reglatorii imun şi endocrin. Asemenea însuşiri: speranţa, optimismul, bucuria, vigoarea, rezistenţa, tăria au fost asociate în mod curent cu răspunsul la boală, fenomenul suportului psiho-social declanşând un mecanism de îmbunătăţire a dispoziţiei pozitive sau  într-o serie de modele de răspuns, încadrate în ceea ce se numeşte „stare de bine”.

 

« Back



 

 

STRESUL OCUPAŢIONAL ÎN CONDIŢIILE ACTUALEI CRIZE ECONOMICE: DATE COMPARATIVE DIN DOUĂ ORGANIZAŢII

HORIA D. PITARIU, CLAUDIA RUS

REZUMAT În actualele condiţii economice, stresul ocupaţional ia amploare ca urmare a restructurărilor şi disponibilizărilor care au loc la nivelul organizaţiilor româneşti. Studiul de faţă examinează influenţa stresorilor ocupaţionali asupra reacţiilor la stres, reprezentate de intenţia de a părăsi organizaţia, comportamentul cetăţenesc, comportamentul contraproductiv, emoţiile pozitive şi negative ale angajaţilor din domeniul cosmetic şi bancar. Datele au indicat faptul că funcţionarii bancari (N=100) trăiesc un nivel mai mare al stresului ocupaţional în comparaţie cu angajaţii din industria cosmetică (N=92). Rezultatele obţinute sugerează necesitatea implementării unor măsuri de prevenţie şi intervenţie asupra stresului ocupaţional, mai ales în cazul angajaţilor din domeniul bancar.

 

« Back



 

 

SELF-TALK-UL, O ABILITATE MENTALĂ

IOANA LEPĂDATU

REZUMAT Scopul prezentului studiu a fost de a  determina dacă subiecţii au folosit această abilitate uzitată pe plan mondial - self-talk-ul (vorbirea cu sine) în legătură cu execuţiile lor şi dacă da, de a examina folosirea celor „4 W” (Where ? unde? /; When ? când? /; What ? ce? /; Why ? de ce?)   ai self-talk-ului de către Subiecţi.  Principala intervenţie experimentală constă în exerciţiile direcţionate ale self-talk-ului sau self – speaking –ului (vorbirea cu sine) în timpul executării exerciţiului.  Am putut identifica utilizarea de către Subiecţi a întrebărilor „unde?”, „când?”, „ce?” şi „de ce?” confirmarea ipotezei „introducerea self-talk - ului în timpul execuţiei exerciţiului îmbunătăţeşte execuţia gimnastei”, efectul self-talk-ul în timpul execuţiei fiind unul pozitiv, având o valoare de progres în optimizarea execuţiilor de gimnastică ritmică.

 

« Back



 

 

PERCEPŢIA VALORILOR CULTURII ORGANIZAŢIONALE SUB IMPACTUL CRIZEI ECONOMICE ÎN DEPARTAMENTUL CREDITE DINTR-O UNITATE BANCARA

MIHAELA CHRAIF

REZUMAT Comunicarea şi consensul în echipă din timpul programului de lucru ridică nivelul performanţelor în sarcina de efectuat. Mai mult decât atât, acei angajaţi care participă la programe de training cu grupul de lucru tind să respecte cu stricteţe regulamentele organizaţiei, dar şi să satisfacă clienţii pe piaţa creditelor.  Cercetarea de faţă studiază diferenţele semnificative statistic între percepţiile angajaţilor din departamentul credite, organizaţie bancară făţă de situaţia reală şi situaţia imaginară a organizaţei. Metoda: participanţii au fost 53 de persoane, membrii ai departamentului de credite, cu vârsta cuprinsă între 25 şi 53 ani (m=32,7, A.S.= 6,21), bărbaţi şi femei, mediul rural şi urban.
Instrumente: OCAIinstrument ce investighează cultura organizaţională.
Rezultate: prelucrând datele obţinute din completarea chestionarelor, a reieşit diferenţă semnificativă statistic, membrii organizaţiei dorind să fie implicaţi mai mult în programe de training dar să fie şi posibilă promovarea ierarhică.
Concluzii: implementarea de valori, norme, strategii de personal şi managementul resurselor umane sub forma de sesiuni de training organizate de două ori pe săptămână.

« Back



 

 

INSTANŢA PSIHOLOGICĂ DE COMUNICARE

ŞTEFAN VLĂDUŢESCU

REZUMAT Studiul se înscrie în efortul contemporan de delimitare şi consolidare conceptuală a Comunicologiei, denumire dată de J. A. DeVito, 1982, Ştiinţei comunicării. Comunicarea constituie forma fundamentală de interacţiune. Orice comunicare este gerată funcţional de un organ decident care fixează statutul procesului de comunicare, programe de desfăşurare a acestuia, procedurile comunicaţionale de conducere, producere, organizare, planificare şi control al comunicării. Acest aparat decizional se numeşte instanţă de comunicare şi este rezultanta generică a interacţiunii dintre actanţii comunicaţionali legaţi mutual de un prealabil contract de comunicare. 

 

 « Back



 

 

SCHOOL CLIMATE

DELIA ELENA MATEIAŞ

REZUMAT Prima parte a acestui articol reliefează principalele trăsături ale climatului şcolar. Potrivit cercetărilor recente, mediul fizic, şcolar, sistemul relaţional în şcoală, ordinea specifică, aşteptările cu privire la comportamentul profesorului şi rezultatele elevilor sunt factori esenţiali ai climatului educativ. Importanţa adaptării stilului de conducere la context este prezentată în ultima parte a articolului. 


 « Back



  

O ABORDARE ECLECTICA IN PSIHOTERAPIA TULBURARII ANXIOASE

ANDRA BOLOHAN

REZUMAT Prezentul articol îşi propune o abordare a tulburărilor anxioase, pornind de la o delimitare conceptuală şi o definire a anxietăţii, cu evidenţierea formelor clinice ale tulburării anxioase, în special a tulburării de panică cu agorafobie. Cele două studii de caz prezintă problematica atacului de panică, fiind structurate într-un demers psihoterapeutic, într-o abordare eclectică, cu accent pe psihoterapia cognitiv- comportamentală.

 

« Back



 

PSIHOLOGIA  BRANDING-ULUI, O ŞTIINŢĂ DE GRANIŢĂ ÎN PLIN AVÂNT

UNGUREANU GABRIEL

REZUMAT România, parte a UE, va performa economic în viitorul apropiat cu aportul conceptual al psihologiei de branding, ce operaţionalizează distincţia între mulţimea de produse, servicii şi imagini, prin raportare la particularităţile percepţiei umane relative la dinamica economiei de macro şi microsistem. Efectele directe ale conceptului psihologiei de branding în România ar viza bunăstarea considerabilă a condiţiilor de viaţă economică în perspectiva dezvoltării durabile; din alt punct de vedere, studiul psihologiei de branding ar ajuta la stabilizarea conceptuală şi decizională în sectorul investiţiilor haotic iniţiate de stat şi destul de neclar administrate actual, aducându-le la nivelul normelor de standard impuse de UE, odată cu creşterea preocupării statului şi a sectorului non-guvernamental faţă de bunăstarea cetăţenilor în ce priveşte sectorul calităţii.

 

« Back



 

 

  

Comunicare interpersonală. Perspective teoretice şi strategii practice, Bucureşti, Editura Printech, 2009, 184 p.

Georgeta Preda

 

« Back



 

 

 Un demi-siècle de psychosociologie – Héritage et perspectives. Colloque CIRFIP, 4, 5 et 6 Juin, 2009, Paris

Adrian Neculau

 

« Back




Revista de Psihologie

(Journal of Psychology)

Tomul 55,  Nr. 3–4, 2009

 Rev. Psih., vol. 55, nr. 3-4, p. 181–344, Bucureşti, iulie - decembrie 2009

View / Download the complete journal - Volume 55 (3-4) 2009 in PDF  format


 

 

SUMAR / Contents


 

STUDII  SI  CERCETARI

PUNCTE DE VEDERE

OPINII

CRITICA SI BIBLIOGRAFIE

  • GRIGORE NICOLA, BOGDAN DANCIU (coord.), Tratat de psihoecologie, Bucuresti, Editura Academiei, 2008, 341p. (Doina-Stefana Saucan)  (p. 335-338)
  • CORNELIU SOFRONIE, ROXANA ZUBCOV, Psihologia ordinii. Psihologia cuantica. Metoda configuratiilor. Psihodiagnostic, Bucuresti, Editura Perfect, 2008, 690p. (Mihai Golu) (p. 339-340 )
  • CORNELIA RADA, ILEANA PREJBEANU, Comportamentul sexual uman – coordonate antropologice si psihomedicale, Craiova, Editura Medicala Universitara Craiova, 2008, 166p. (Georgeta Preda) (p. 341-342)

VIATA STIINTIFICA

  • Colegiul Psihologilor din România. A II-a Conventie Nationala a Psihologilor din România (Ioana Stoica – Consilier PR)  (p. 343-344)

↑SUS·


 

 

REZUMATE / Abstracts

 


COMUNICAREA NONVERBALĂ ŞI FORMAREA PRIMEI IMPRESII

MIHAI ANIŢEI, BOGDANA-RALUCA HUMĂ

REZUMAT      Acest studiu îşi propune să evidenţieze o serie de factori care influenţează formarea primei impresii. Experimentul a fost realizat pe 106 subiecţi. Prima impresie a fost înregistrată prin intermediul unui diferenţiator semantic construit în acest scop şi alcătuit din patru dimensiuni: sociabilitate, moralitate, putere şi activitate. Ne-am aşteptat ca focalizarea atenţiei observatorilor pe diferite elemente nonverbale, precum şi manipularea sunetului să conducă la formarea unor impresii distincte despre aceeaşi persoană. Studiul nostru se înscrie în cadrul teoriei informaţiei diferenţiale (Rebecca M. Warner şi D. B. Sugarman, 1986), pe care rezultatele obţinute o susţin.

 

↑SUS·


 

PROBLEMA COGNIŢIEI ÎN PSIHOLOGIE. III

MARIA NEAGOE, CĂTĂLIN ANDREI NEAGOE

REZUMAT Studiul porneşte de la dezbaterea mai largă a raportului creier-cogniţie, varianta actuală din psihologia cognitivă a vechii şi totodată permanentei controverse filosofice privind raportul materie-spirit. Aşezând în centrul preocupărilor noastre tema cogniţiei am urmărit două obiective. Cel dintâi vizează identificarea modului în care orientări şi achiziţii din cadrul unei discipline ştiinţifice, interesată deopotrivă de creier şi psihic – neuropsihologia – şi-a pus amprenta asupra unor paradigme şi metode, modele funcţionale, curente şi cercetări de reflecţie, menite să descifreze structura şi funcţiile sistemului cognitiv. Concret ne-am referit la: teoria localizărilor cerebrale – localizaţionism, echipotenţialism, teoria acţiunii de masă – doctrina evoluţionistă. Am arătat că în psihologie, în psihologia cognitivă în particular, fiecare dintre aceste orientări a stimulat şi susţinut variate moduri explicative ale inteligenţei naturale. Ele sunt de tip asociaţionist, developmentalist, neoasociaţionist, modular. Cel de-al doilea obiectiv al investigaţiei noastre, strâns legat de primul se referă în mod expres la analiza raporturilor dintre structurile ţi funcţiile neurologice pe de o parte, şi structurile şi funcţiile cogniţiei pe de alta. O analiză mai amplă a acestor ultime aspecte o vom face într-un studiu imediat următor.

 

↑SUS·


 

STEREOTIPURILE DE GEN DIN PERSPECTIVA COGNIŢIEI SOCIALE

ELENA STĂNCULESCU

REZUMAT În acest  articol au fost luate în discuţie studii care au resuscitat interesul specialiştilor pentru stereotipurile de gen. A fost analizată o topică interesantă, referitoare la o nouă categorie socială, care include trăsături contrastereotipice – femeia de afaceri. Au fost prezentate puncte de vedere teoretice şi studii empirice referitoare la acurateţea stereotipurilor de gen, precum şi alte aspecte ale stereotipizării din perspectiva psihologiei sociale cognitive. S-a concluzionat că stereotipurile de gen s-au transformat şi datorită creşterii accesului femeilor în poziţii cu un statut socio – professional ridicat, în ciuda faptului că prejudecăţile continuă să influenţeze relaţiile de gen.


↑SUS·


 

UN MODEL DE EVALUARE PROFESIONALĂ

Mihai Ioan Micle

REZUMAT      În articolul prezent este prezentat demersul experimental realizat în cadrul Tezei de Doctorat „Motivaţie şi performanţă – Elaborarea unui sistem de evaluare profesională”. Lucrarea îşi propune să fundamenteze ştiinţific elaborarea/validarea unui sistem/model de evaluare a performanţelor profesionale.

 

↑SUS·


 

ORIENTAREA PROFESIONALĂ A TINERILOR. COMPETENŢE PSIHOLOGICE ŞI PERFORMANŢĂ ÎN CARIERĂ

CAMELIA POPA, DELIA STRATILESCU

REZUMAT Pentru a putea aborda obiectul acestui studiu, am fixat succint reperele teoretice pe care le- am utilizat în cercetare. Psihologii au încercat să definească şi să exploreze premisele reuşitei profesionale a tinerilor într-o lume a muncii aflată în plină schimbare, care necesită cunoştinţe complexe şi un „echipament” de competenţe psihologice care favorizează, în acelaşi timp, adaptarea la locul de muncă şi performanţa.

 

↑SUS·


 

LA DÉLINQUANCE JUVENILE COMME PHÉNOMÈNE SOCIAL INDESIRABLE. AU-DELÀ DE LA REALITÉ STATISTIQUE

DOINA ŞTEFANA SĂUCAN, AURORA LIICEANU, MIHAI IOAN MICLE GABRIEL OANCEA

REZUM A T Studiul are ca obiectiv abordarea holistică a criminalităţii prin care delincventul minor este analizat în relaţia cu mediul în care el trăieşte şi se dezvoltă. Au fost investigaţi 100 minori şi tineri delincvenţi ţinându-se cont de personalitatea lor şi de tipul de infracţiune săvârşită, fie în grup, fie individual. Datele obţinute au conturat un profil criminogen, în care a fi membru al unui grup, numărul de infracţiuni şi motivaţia pentru comiterea infracţiunii sunt importante, contribuind la înţelegerea structurării unei cariere criminale şi a statutului de recidivist. De asemenea, a fost investigată şi familia delincventului juvenil, identificându-se şi analizându-se o serie de variabile, printre care climatul şi atitudinea părinţilor faţă de infracţiunea comisă sunt semnificative.

 

↑SUS·


 

DEPENDENTĂ SAU AUTONOMĂ? FEMEIA ŞI VIOLENŢA DOMESTICĂ. O ABORDARE INTERCULTURALĂ

VALENTINA RUJOIU

REZUMAT Violenţa domestică este un fenomen întâlnit în aproape orice cultură fiind fundamentată pe conceptul inegalităţii de gen. De cele mai multe ori, este acceptată, tolerată sau sancţionată în funcţie de specificul valorilor tradiţionale ale societăţii în care se manifestă. Acest articol prezintă o trecere în revistă a consecinţelor pe care le implică violenţa împotriva femeii (în special cea sexuală) în tări precum Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Chile, China, Taiwan, India.


↑SUS·


 

VALIDAREA CONVERGENTĂ A SCALELOR CU ANCORE COMPORTAMENTALE

HORIA D. PITARIU, MIHAELA POPA CHRAIF

REZUMAT Aprecierea performanţelor profesionale este o practică răspândită ca o consecinţă firească a faptului că orice organizaţie, indiferent de dimensiunile ei urmăreşte realizarea unui profit, ori acest deziderat este posibil nu numai la nivelul procesului tehnologic, ci preponderent datorită forţei de muncă. Abordarea metodelor de evaluare a comportamentului prin ancore comportamentale, precum şi observarea comportamentului sunt de necesitate majoră în determinarea comportamentelor specifice organizaţiilor. De asemenea se evidenţiază necesitatea folosirii metodei multi trăsături multi metodă în validarea convergentă şi discriminantă.


↑SUS·


 

FACTORI PSIHOLOGICI DE PROGRES ÎN ÎNVĂŢARE LA COPIII CU PROBLEME DE SĂNĂTATE

ALEXANDRU D. IORDAN

REZUMAT Eşecul des întâlnit în plan academic al copiilor cu probleme de sănătate reclamă investigarea mecanismelor cognitive subiacente procesului de învăţare. Studiul de faţă este structurat în două părţi principale. Prima parte abordează problematica învăţării şi a progreselor academice, concentrându-se asupra definirii, dimensiunilor, conţinutului şi abordărilor contemporane ale învăţării. A doua parte tratează memoria de lucru ca factor responsabil pentru progresul învăţării la copiii cu deficit de atenţie şi hiperactivitate.

 

↑SUS·


 

PSIHOLOGIA CA DISCIPLINĂ DE LEGATURĂ

VIRGINIA ROTĂRESCU

REZUMAT Existenţa influenţei biunivoce psyche-soma solicită dubla relaţie, medicală şi psihologică; consecinţele unei comunicări deficitare include noncomplianţa la tratament precum şi litigiile de malpractice. Lucrarea oferă justificările care impun cu necesitate abordarea psihosomatică a fiecărui pacient, acesta reacţionând masiv în plan psihologic. Delimitarea sferei de competenţă a diferitelor specialităţi este doar în avantajul pacientului, care va fi investigat şi tratat în funcţie de problematica particularizată („nu există boli ci bolnavi”), impunându-se, astfel, integrarea psihologului în echipa terapeutică.

 

↑SUS·


 

MINCIUNA, CA OPERAŢIE DE COMUNICARE PERSUASIVĂ

ŞTEFAN VLĂDUŢESCU

REZUMAT Articolul abordează minciuna ca una dintre cele patru operaţii fundamentale ale persuasiunii (alături de ficţiune, seducţie şi mit). Instaurarea şi funcţionarea minciunii se bazează pe o funciară propensiune de a inventa şi de a imagina. Minciuna satisface o nevoie de a crea un potenţial de împlinire pentru ceea ce uneori realitatea nu permite. Două sunt condiţiile de existenţă ale minciunii: substituibilitatea şi intenţionalitatea. Tipologic, se constată, minciuna prezintă patru forme: simularea, disimularea, mistificarea şi înşelarea.

 

↑SUS·


 

NECESITATEA VALIDĂRII ŞTIINŢIFICE A TIPOLOGIILOR

CRISTIAN BURLACU

REZUMAT Lucrarea de faţă este o trecere succintă în revistă a principalelor momente ale tipologiilor, cu aspectele lor pozitive şi, totodată, cu limitele pe care le au, având la bază opiniile specialiştilor în domeniu. Sunt actualizate informaţiile referitoare la cercetările care se desfăşoară în prezent în domeniul tulburărilor de personalitate desfăşurate sub egida ORGANIZAŢIEI MONDIALE A SĂNĂTĂŢII, România având o contribuţie şi ea în acest sens. Este lăsată deschisă pista unor cercetări viitoare, eventual aplicative. Se doreşte o abordare prin paradigme multiple, în vederea asigurării unei viziuni ample, unitare, asupra acestei teme de interes.

 

↑SUS·


 

O EDUCAŢIE PSIHOLOGICĂ ACTIVĂ

PAVEL PEREŞ

În septembrie 2008 a avut loc la Bucureşti a V-a Conferinţă Naţională de Sănătate Mintală a Copilului şi Adolescentului, manifestare de prestigiu în domeniu, care s-a impus în ultimii ani atât prin diversitatea problemelor investigate, cât şi prin dialogul ştiinţific-revelator în sistemul patologic, cu participare autohtonă şi internaţională. Tema a fost: „Educaţia timpurie şi rolul ei în prevenţia tulburărilor psihice la copil şi adolescent” şi a purtat girul „Asociaţiei Române de Psihiatrie a Copilului şi Adolescentului şi Profesii Asociate”; la reuşita actului ştiinţific respectiv au concurat: Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” – Bucureşti, Catedra de Psihiatrie şi Psihologie a copilului şi adolescentului, Spitalul clinic de Psihiatrie „Prof Dr. Alexandru Obregia” – Bucureşti, „Liga Română pentru Sănătate Mintală”, Universitatea de Medicină şi Farmacie „luliu Haţieganu” – Cluj Napoca.

 

↑SUS·


 


Revista de Psihologie

(Journal of Psychology)

Vol 55,  Nr. 1-2,  2009

Rev. Psih., vol. 55, nr. 1-2, p. 1–178, Bucureşti, ianuarie-iunie 2009

View / Download Journal Contents - Volume  55 (1-2) 2009 in PDF format


 

 

SUMAR

 

STUDII ŞI CERCETĂRI

PUNCTE DE VEDERE

CRITICĂ ŞI BIBLIOGRAFIE

IN MEMORIAM

 


 

REZUMATE

FETELE LUI IANUS ÎN REPREZENTAREA SOCIALA A PUTERII

LUMINITA IACOB, ADRIAN NECULAU

REZUMAT Mitologicul IANUS a fost venerat ca zeu al începutului, deschiderii, tranzitiei, orizontului. Simbolistica fetelor sale este pe masura. Ele reunesc apa cu focul, cerul cu pamântul, trecutul cu viitorul, Orientul cu Occidentul. În baza reunirii atâtor forte, poate fi vazut si ca zeu al puterii. Câte si care îi sunt fetele în aceasta postura? Cautarea raspunsului este tocmai miza studiului de fata, care are patru sectiuni. Prima subliniaza statutul special al puterii ca obiect al cercetarii pluridisciplinare si ca tema a psihologiei sociale. A doua accentueaza rolul sau de invariant intercultural si precizeaza trasaturile „complexului românesc al puterii”, identificate de cercetarile care au avut la baza paradigma dimensiunilor culturii a lui Hofstede (1980). A treia sectiune se opreste la „egalitatea inegala” (Masson-Maret, 1997; Kirchler, 1997), conceptul care surprinde ontologia puterii vazuta în cheia diferentelor dintre sexe. Sectiunile amintite constituie baza teoretica pentru cea de a patra, care prezinta „fetele lui IANUS”: reprezentarea sociala a puterii în acceptiunea unui lot de 287 de subiecti. Tehnica asociatiei induse, interviul si diferentiatorul semantic au permis identificarea nucleului central al acestei reprezentari (bani–autoritate–monopol) si, mai ales, a faptului ca puterea face parte din categoria obiectelor reprezentationale asupra carora se proiecteaza semnificativ identitatea de sex a subiectilor

↑SUS



INFLUENTA ROLULUI SI STEREOTIPULUI DE GEN ASUPRA ALEGERII CARIEREI LA ADOLESCENTI – ABORDARE TEORETICA

DOINA-STEFANA SAUCAN, AURORA LIICEANU

REZUMAT Cercetarea în domeniul alegerii carierei a pus în evidenţă faptul că mai multe constructe acţionează împreună ca să influenţeze comportamentele de carieră. În ultimii ani, s-a înregistrat un progres considerabil şi o reorientare a cercetărilor focalizate pe dezvoltarea carierei. Au fost de asemenea examinate influenţele exercitate asupra procesului decizional la adolescenţi în ceea ce priveşte alegerea carierei. Prezentul studiu este mai întâi de toate o abordare teoretică care îşi propune să treacă în revistă mai multe studii şi lucrări semnificative în această arie de cercetare.

 

↑SUS



CONFLICTUL INTER SI INTRAPSIHIC LA ADOLESCENTII TIMIZI

GABRIELA FLORENTA POPESCU

REZUMAT      The article is about conflict-handling skills the shy adolescents use in conflict situations they face. In conflict situations we can describe a person behavior along two basisc dimensions: assertiveness and cooperativeness. The five modes of conflict-handling skills are: competing, collaborating, compromising, avoiding, accomodating. 

 

↑SUS


 

MOTIVATII ALE COMPORTAMENTELOR SOCIALE SI SATISFACTIA RELATIONALA ÎN FAMILIE

RUXANDRA GHERGHINESCU

REZUMAT        Cercetarea îsi propune sa puna în evidenta una dintre sursele marilor si micilor conflicte cotidiene în relatia parinte – adolescent. Este vorba despre pozitionarile diferite pe axa închidere – deschidere cognitiva si despre impactul acestora asupra satisfactiei familiale. Cercetarea surprinde, astfel, cum deschiderii cognitive a adolescentilor i se opune  o relativa închidere cognitiva din partea parintilor, si cum climatul familial poarta amprenta diverselor tipuri de pozitionare pe aceasta axa.

 

↑SUS


 

SATISFACTIA SI PERFORMANTA

MIHAI IOAN MICLE

REZUMAT    Articolul prezent investighează o sferă problematică de importanţă majoră cu o largă arie de cuprindere în psihologia organizaţională, şi anume satisfacţia şi performanţa. S-a urmărit prezentarea şi discutarea teoriilor privind satisfacţia şi performanţa – factorii determinanţi şi relaţia satisfacţie– performanţă, precum şi considerarea performanţei din perspectiva relaţiei cu motivaţia. De asemenea sunt trecute în revistă datele de literatură, privind nevoia, scopurile evaluării performanţei profesionale, sursele de informaţie necesare evaluării, metodele cunoscute de evaluare şi erorile de evaluare.

 

↑SUS


 

DISTORSIONARE REZULTATELOR ÎN SELECTIA PERSONALULUI − ANALIZA STILURILOR DE RASPUNS SI A EFECTELOR ACESTORA

STEFAN LITA

REZUMAT   Cele mai multe inventare de personalitate sunt vulnerabile la distorsionare, iar strategia de a potrivi raspunsurile în scopul de a obtine rezultatul dorit este specifica în domeniul selectiei de personal. Studiul analizeaza influenta diferitelor tipuri de distorsionari ale raspunsurilor asupra variantei scorurilor la inventarele de personalite. Esantionul a constat în 123 de persoane cu functii de conducere în Politia Româna, iar acestea au completat chestionarele NEO PI R si MMPI-2. Analiza factoriala a scalelor de validitate din MMPI-2 a relevat existenta a trei factori: stilul de auto-înselare (K, S, So), stilul atipic (F, Fp, Fb, Ir) si stilul de management al impresiei (L, Odec, Sd). În cazul fiecarui subiect s-a calculat procentul raspunsurilor extreme la NEO PI R pentru toti cei cinci factori separat, în scopul de a obtine un stil de raspuns extrem. În final cele 4 stiluri de raspuns au fost incluse într-o analiza de regresie ierarhica, unde cei 5 factori ai personalitatii au reprezentat variabilele dependente. Rezultatele au aratat ca diferite stiluri de raspuns influenteaza varianta celor 5 mari factori ai personalitatii, în principal factorii N si C fiind explicati în proportie de 50%.    

 

↑SUS


 

CONTROLUL RELATIEI DINTRE PROCESAREA INFORMATIEI SI PERFORMANTELE ACADEMICE

ALEXANDRU D. IORDAN

REZUMAT   Exista multe afirmatii din partea psihologilor cognitivisti potrivit carora functiile executive joaca un rol important în învatare în timpul copilariei. Acestea sunt sprijinite de studii care demonstreaza legaturi strânse între abilitati ale memoriei de lucru, atentiei, inhibitiei si rezultatele obtinute la probele de învatare si achizitii academice. Studiul prezent este structurat în doua parti. Prima parte sintetizeaza tendintele actuale în conceptualizarea notiunilor de procesare cognitiva si învatare academica, cu accent asupra perspectivei cognitivista a învatarii. A doua parte trateaza functiile executive ca expresie a controlului relatiei dintre procesare informatiei si performantele academice, cu accent asupra rolului functiei executive în rezolvarea de probleme.    

 

↑SUS



CERCETARI PSIHOLOGICE ASUPRA TALENTULUI SCENIC

DIANA MEDAN

REZUMAT    Acest aticol este o scurta prezentare, din punct de vedere istoric, a celor mai importante metode psihologice de investigare a talentului scenic, de la punctele de vedere teoretice pâna la complexul T.A.S (Test de Aptitudini Scenice). Articolul reliefeaza aspectele pregatitoare pentru un alt studiu despre structura aptitudinala a personalitatii artistice si poate fi un punct de plecare pentru cercetarea unor probleme de psihologie generala precum : empatia, comportamentul sau comunicarea.

 

↑SUS



DEVIANTA TOLERATA SI FUNCTIONALITATE SOCIALA. O ANALIZA COMPARATA A REALITATII SI A REPREZENTARII CORUPTIEI ÎN ZONA BANATULUI

ALIN GAVRELIUC, ADRIAN JINARU, DANA GAVRELIUC

REZUMAT        Cu ajutorul instrumentarului conceptual si metodologic al psihologiei sociale aplicate,
studiul îsi propune o diagnoza a unei specii de devianta tolerata din România contemporana: corupia. Fenomenul este analizat într-un dublu registru, cel al „realitatii”, precum si cel al „reprezentarii coruptiei”, prin intermediul unei investigatii pe un esantion regional reprezentativ format din 1064 de subiecti din aria Banatului. Tendintele din cercetarea noastra semnaleaza persistenta unei „realitati” descurajante prin ponderea conduitelor corupte manifeste, precum si articularea unor atitudini sociale fataliste în privinta „reprezentarii coruptiei”, mai pronuntata în straturile sociale tinere. Una dintre cele mai controversate tendinte care marturisesc despre caracterul generalizant al fenomenului o constituie incapacitatea variabilelor independente de status „nivel educational” si „stare materiala” de a fi predictori ai unui comportament corupt diferentiat. Altfel spus, indiferent de capitalul educational si de cel material al subiectilor, la nivelul reprezentarii functionalitatii coruptiei, evaluarile sunt similar fataliste. Toate configurarile de atitudini sociale evocate descriu ceea ce studiul de fata califica drept „functionalitatea sociala a coruptiei” în societatea româneasca prezenta si sugereaza nevoia unei analize critice a fenomenului si urgenta unei interventii structurale de amploare, în care agenti socializatori mai influenti (de la cel politic la cel educational) se impune sa participe la o actiune conjugata de diminuare a acestei simptomatologii sociale patologice.

 

↑SUS



UTILIZAREA METODEI GENOGRAMEI ÎN TERAPIA DE FAMILIE SISTEMICA. II

IULIANA OPREA

REZUMAT       Una din cele mai bune metode de a obtine o perspectiva multigenerationala asupra sistemului familial si implicit a membrilor sai este de a configura genograma familiei. Aceasta reprezinta o schematizare a legaturilor de familie, constituita pe baza arborelui genealogic extins pe câteva generatii si care ofera o imagine asupra structurii, dezvoltarii, dinamicii familiei de-a lungul timpului, ceea ce permite întelegerea proceselor si  mecanismelor intrafamiliale dintr-o perspectiva istorica.

 

↑SUS


 

UNELE CONSIDERATII CU PRIVIRE LA PROBLEMATICA STUDIILOR SI CERCETARILOR PUBLICATE ÎN REVISTA DE PSIHOLOGIE ÎN ULTIMUL DECENIU (1998 – 2007)

BOGDAN IONESCU

REZUMAT Articolul de fata îsi propune relevarea problematicilor studiilor si cercetarilor publicate în ultimii 10 ani în Revista de Psihologie. Pe de o parte, ele se înscriu pe linia eforturilor conjugate ce au caracterizat perioada postdecembrista de repunere a psihologiei românesti în drepturilor ei firesti, iar pe de alta parte, reflecta avântul considerabil pe care cercetarea psihologica l-a luat în toate tarile în ultimul deceniu.     

 

↑SUS·


 

FICTIUNEA – OPERATIE DE COMUNICARE PERSUASIVA

STEFAN VLADUTESCU

REZUMAT· Articolul abordează ficţiunea ca una dintre cele patru operaţii fundamentale ale persuasiunii (alături de minciună, seducţie şi mit). Instaurarea şi funcţionarea ficţiunii se bazează pe o funciară propensiune de a asculta poveşti şi de a povesti, pe nevoia de poveste. Ficţiunea încântă prin stimularea trăirii şi oferirea unui potenţial de împlinire pentru ceea ce uneori realitatea nu permite. Tipologic, se constată, în raport de locul unde se insertează în comunicare, ficţiunea prezintă patru forme: povestirea, povestea, istoria (eventual cu componentă imaginară, venind chiar din religie) şi fantasticul.

 

↑SUS·


 

DELIA STRATILESCU, RUXANDRA GHERGHINESCU, Conflictul în adolescenţă, Bucureşti, Editura Academiei, 2007.

Doina-Ştefana Săucan

 

↑SUS


 

IN MEMORIAM DELIA FLORINA STRATILESCU-DUNGACIU (1949 – 2008)

Camelia Popa

 

↑SUS


 

 

 


Revista de Psihologie

Tomul 54      2008      Nr. 3–4


 

SUMAR [RO]       Rezumate [RO]

CONTENTS [ EN ]         Abstracts [EN]


 

SUMAR

 

STUDII SI CERCETĂRI

  • MIHAI IOAN MICLE, Cultura organizaţională – dinamica culturală şi climatul organizaţional
  • BEATRICE BALGIU, Imagine de sine şi potenţial creativ la studenţii politehnişti
  • ALEXANDRU D. IORDAN, Constructivismul cognitiv, o perspectivă de abordare operaţională a învăţării
  • MARIA NEAGOE, Problema cogniţiei în psihologie. II
  • CARMEN-LUMINIŢA COJOCARU, Inteligenţa emoţională – cercetare experimentală. II.
  • VIOLETA IONESCU, Implicarea în evenimente dezirabile – indicator al culturii de siguranţă în organizaţia aeronautică
  • MIHAELA POPA CHRAIF, Relaţia dintre procesarea stereogramelor şi procesarea stimulilor în câmpul vizual periferic şi central al operatorului uman
  • ANA-MARIA MARHAN, Psihologia experienţei optimale: implicaţii în interacţiunea om-calculator
  • FLORIN ULETE, Aspecte ale fricii şi anxietăţii la şcolarii adolescenţi
  • RODICA DOBRESCU, Rolul selecţiei şi orientării profesionale în activitatea de conducere auto

CONTRIBUŢII METODOLOGICE

  • IULIANA OPREA, Utilizarea metodei genogramei în terapia de familie sistemică. I

PUNCTE DE VEDERE

  • LASZLO BRASSAI, EMESE-IRMA GROSZ, Factori proiectivi privind componenta comportamentală a atitudinii faţă de sănătate la adolescenţi

CRITICĂ ŞI BIBLIOGRAFIE

  • GHEORGHE IOSIF, ANA-MARIA MARHAN (Ed.), Ergonomie cognitivă şi interacţiune om-calculator, Bucureşti, Editura Matrix Rom, 2005, 184p.  (Alexandru D. Iordan)
  • FILARET SÎNTION, Introducere în Psihologia Socială, Constanţa, Editura Ovidius University Press, 2007, 436p. (Ion Ştefan)
  • CARMEN LUMINIŢA COJOCARU, Incidenţa inteligenţei emoţionale în cristalizarea profilului personologic, Bucureşti, Editura Centrului Tehnic – Editorial al Armatei, 2008, 176p. (Gheorghe Neacşu)  

↑SUS


 

 

 


Revista de Psihologie

Tomul 54,  Nr. 1–2,  2008

 

SUMAR si rezumate [RO] CONTENTS and abstracts [EN]

Versiunea integrala în limba română:  Download PDF


 

SUMAR

 

STUDII  SI  CERCETARI

  • CEZAR GIOSAN, IRINA VINTILĂ, Psihologia evoluţionistă – o nouă perspectivă în ştiinţele psihicului
  • ADRIAN PRISĂCARU, Orientări teoretice şi valenţe aplicative ale psihologiei pozitive
  • GRIGORE NICOLA, Ideaţie psihoecologică la Constantin Rădulescu-Motru
  • MARIA NEAGOE, Problema cogniţiei în psihologie. I
  • MICHAL STRIZENEC, Spirituality – concept and measurement
  • ELENA STĂNCULESCU, Psychological correlates of the social skills
  • MIHAI IOAN MICLE, Motivaţie – modele clasice şi integrative.II
  • ALEXANDRU D. IORDAN, Modele cognitive ale deciziei
  • MARGARETA MODREA, De la Sinele psihanalitic la self(ismul) contemporan. II
  • CARMEN-LUMINIŢA COJOCARU, Inteligenţa emoţională – cercetare experimentală. I.
  • FLORIN ULETE, Aspecte etiologice şi simptomatologie ale anxietăţii la adolescenţi
  • VIOLETA IONESCU, Siguranţă şi fiabilitate umană în aviaţie
  • CORNELIA RADA, Repere ale antropogenezei – reprezentări cu relevanţă privind raporturile între sexe

PUNCTE DE VEDERE

  • VIOREL ROBU, Câteva reflecţii asupra problemelor de traducere în limba română a conceptului SELF
  • ŞTEFAN VLĂDUŢESCU, Mitul, ca operaţie persuasivă

CRITICĂ ŞI BIBLIOGRAFIE

  • MIHAI ANIŢEI, Psihologie experimentală, Iaşi, Editura Polirom, Seria Collegium, 2007, 394p. (C. Voicu)

VIAŢA ŞTIINŢIFICĂ

  • Simpozionul jubiliar „Modernitatea operei lui Constantin Rădulescu-Motru” (Grigore Nicola şi Maria Moţescu)
  • Simpozionul „85 de ani de la naşterea marelui psiholog român Marian Bejat” (Maria Moţescu)
  • Conferinţa Naţională de Interacţiune Om-Calculator (Alexandru Iordan, Ana-Maria Marhan)

 

↑SUS